Ziarul Accent Media Deva, presa locala si publicitate Hunedoara

Popularity: 21% [?]

Crochete de carne
Ingrediente: 300 g carne fiartă (de vită sau de pui), o ceapă, o lingură şi jumătate de unt, două linguri de făină, două ouă, două ceşti zeamă de carne, condimente.
Mod de preparare: carnea fiartă se dă prin maşină, după care se prăjeşte, împreună cu ceapa, în unt (o parte din el). Untul rămas se topeşte, se amestecă bine cu făina şi zeama de carne, până devine un sos gros. Sosul se încorporează în carnea prăjită, se adaugă două gălbenuşuri, sare, piper. După ce compoziţia s-a răcit, din ea se fac crochete care se dau prin făină , prin albuşul bătut de la cele două ouă, apoi prin pesmet şi se prăjesc în multă untură.

Piept de pui umplut
Ingrediente: piept de pui, ciuperci, bacon, ceapă verde, patrunjel verde, sare, piper, 2-3 linguri de făină, un ou, puţin muştar.
Mod de preparare: Ciupercile şi ceapa verde se taie mărunt, iar baconul feliuţe mici. Toate se călesc în unt, api se adaugă condimentele. Pieptul de pui se bate, până devine subţire, se umple cu compoziţia obţinută, după care se rulează. Rulourile obţinute se prind cu scobitori. Din făină, ou, puţin muştar, puţină apă şi condimenete se face un sos gros (ca de clătite). Rulourile, după ce au fost date prin făină, se dau şi prin sosul obţinut, apoi prin pesmet.
Se prăjesc în mult ulei.

Salată cu porumb şi piept de pui

Ingrediente: piept de pui, ceapă, un morcov ras, castraveţi muraţi, o cutie cu porumb şi maioneză.
Pieptul de pui, tăiat cubuleţe se căleşete în ceapă şi morcov ras. După ce compoziţia se răceşte, se amestecă bine cu porumb şi castraveciori muraţi, tăiaţi în cubuleţe. La final se încorporează maioneza, apoi salata se decorează cu verdeaţă şi se dă la rece.

Pastă de brânză cu praz
Ingrediente: o brânză dulce de vacă, 2-3 roşii, puţină smântână, 2-3 ouă fierte, o bucată de praz, maioneză cu smântână, o ceapă, usturoi, apoi următoarele condimente (în cantităţi foarte mici ): sare, piper alb, boia, pătrunjel verde, leuştean, mărar.
Mod de preparare: brânza se zdrobeşte cu furculiţa, se adaugă smântâna, ceapa tăiată mărunt, foarte puţin usturoi, puţină maioneză cu smântână, apoi condimentele, după gust. Se formează o pastă consistentă, care se aranjează într-un vas transparent, în felul următor. Se toarnă brânza în vas şi se nivelează, se pun peste ea rondele de praz, apoi rondele din ouăle fierte, iar peste ele, se pun feliile de roşii. Deasupra se toarnă un strat subţire de maioneză cu smântână, apoi se decorează cu praz. Vasul se acoperă cu o folie şi se pune la frigider, până a doua zi.

Aperitiv cu ton
Ingrediente: două conserve de ton, două ouă fierte, o cutie de porumb, puţin bulion, verdeaţă, zeama de la o lămâie, condimente, după gust.
Mod de preparare: Ouăle se taie cubuleţe şi se amestecă cu tonul mărunţit cu furculiţa. Se adaugă apoi porumbul, verdeaţa, zeama de lămâie şi condimentele, după gust. Compoziţia se amestecă până se omogenizează. Separat, se prepară un sos din smântână şi bulion, iar ca să fie mai picant, se adaugă puţin usturoi, muştar, sare, piper. Sosul se toarnă peste compoziţia omogenizată. Aperitivul obţinut se aşează pe un platou şi se poate orna cu felii de ou şi verdeaţă. Se lasă la rece până a doua zi.

Muşchiuleţ umplut cu cârnaţ, castraveciori şi morcovi

Ingrediente: două bucăţi de muşchiuleţ de porc, doi cârnaţi proaspeţi, 2-3 morcovi fierţi, castraveciori, 4-cinci căţei de usturoi, o cană de supă, sare, piper, foi de dafin.
Mod de preparare: Muşchiuleţul se curăţă de pieliţă şi grăsime. Morcovii, castraveciorii şi usturoiul se taie feliuţe, pe lungime. Muţchiuleţul se taie în mijloc, pe lungime, având grijă să nu se rupă, se bate puţin, apoi se adaugă fâşiile de castraveciori,usturoi, după care se pune cârnaţul. Totul se condimentează cu sare şi piper, se învăşoară carne în jurul cârnaţului, se fixează cu scobitori şi se coase. Muşchiuleţul se pune într-o tavă unsă cu grăsime la cuptor, peste care se toarnă supa de carne, se adaugă piper boabe, sare şi foi de dafin. Se întoarce din când în când pe ambele părţi până scade apa, apoi se lasă să se rumenească. Când este gata, se taie rondele şi se aşează pe un platou ornat cu salată verde.

Popularity: 24% [?]

Ninsoarea şi temperaturile scăzute din ultimele zile au fost benefice pentru cabanierii din Cavnic (Maramureş), unde se poate schia pe un kilometru de pârtie, stratul de nea fiind completat cu tunurile de zăpadă artificială. Pârtia dispune de instalaţie pentru nocturnă. Proprietarii de pensiuni şi hoteluri din zonă vin cu oferte speciale pentru
turiştii care doresc să rămână mai multe zile în Cavnic, aceştia beneficiind de facilităţi la plata ski-pass. Pentru o zi de schi, un ski-pass costă 130 de lei, inclusiv nocturna şi 85 de lei în situaţia în care este folosit doar pe timpul zilei.

Popularity: 25% [?]

Rulouri cu nucă sau mac
Ingrediente: două ouă, o lingură de untură, nucă măcinată sau mac, zahăr după gust, coajă de lămâie, vanilie, esenţă de rom, 3-4 linguri de mântână, la nevoie, 3-4 linguri de lapte, puţină drojdie, puţină sare, făină cât cuprinde.
Se face un aluat fraged, care se împarte în trei părţi. Din fiecare parte se face o foaie subţire, care se umple cu nuca opărită cu lapte, îndulcită şi aromată. La fel se procedează şi cu macul. Se fac trei rulouri, se aşează în tavă, se ung cu ou se acoperă cu un şervet şi se lasă la crescut aproximativ o oră. După ce au crescut, rulourile se dau la cuprot, la foc moderat, timp de 30-40 de minute.

Zebre de iarnă
Ingrediente: 250 g făină, 180 g unt, 2 gălbenueşuri, ½ praf de copt, sare, o lingură de frişcă, zahăr vanilinat, 150 g zahăr, 50 g ciocolată amăruie rasă, 2 linguriţe de cacao, un albuş.
Mod de preparare:
Se frământă un aluat din făină, unt, gălbenuş, frişcă, praf de copt, zahăr vanilat şi zahăr tos. În 200 g de aluat se înglobează ciocolata rasă şi cacao. Cele două aluaturi se înfăşoară, separat, în folie şi se dau la frigider 30 de minute.
Şah: se folosesc 2/3 din aluatul alb şi din cel neegru. Se înjumătăţeşte aluatul alb: dintr-o jumătate se întinde o foaie groasă, de 18 cm lăţime, iar din celălalt, se întinde o foaie dreptunghiulară groasă de 1 cm. Cu rigla, se taie din cele două dreptunghiuri fâşii late de 1 cm şi se ung cu albuş bătut. Se face apoi o tablă de şah din 9 fâşii albe şi 9 fâşii negre. Banda de aluat alb se unge se unge cu albuş bătut şi se aşează împrejurul şahului. Se dă la rece 60 de minute. Se taie felii groase de 5 mm.
Melc: din aluaturile rămase, se întinde o foaie albă şi una neagră. Se unge aluatul alb cu albuş şi se aşează deasupra celui negru, se rulează şi se dă la rece. Se taie felii de 5 mm.
Fursecurile se coc 15 minute în tăvi cu hârtie de copt.

Şpriţaţi cu glazură de ciocolată

Ingrediente: 300 g unt, 200 g zahăr pudră, 125 g amidon, 350 ml lapte, sare, zahăr vanilinat, 500 g făină, 100 g ciocolată albă, fulgi de cocos.
Mod de preparare: untul se bate cu zahărul pudră, se adaugă amidonul şi se înglobează înăuntru laptele. Se adaugă apoi sare, zahăr vanilinat şi făina. Aluatul se aşează într-un şpriţ şi se şpriţează în tavă fâşii lungi, de 6-8 cm. Se coc la cuptor 10 minute. Între timp, se topeşte ciocolata albă şi se introduc înăuntru fusecurile pe jumătate în ciocolata topită. După ce se scot din ciocolată, se presară deasupra nucă de cocos, după care se lasă să se răcească.

Popularity: 22% [?]

Gimnasta Amelia Racea de la C.N.S. C.S.S. „Cetate” Deva a fost declarată sportiva anului 2010 în judeţul Hunedoara. Medaliată cu aur la bârnă la Campionatele Europene de gimnastică, desfăşurate în luna mai, în Anglia, la Birmingham, Racea a avut cel mai bun punctaj dintre toţi sportivii hunedoreni prezenţi în topul întocmit de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara. Racea nici nu s-a calificat iniţial în finala de la bârnă de la Europene, însă i-a luat locul Anei Porgras care nu a putut concura din cauza unei accidentări şi a cucerit titlul de campioană europeană.

Antrenoarea hunedoreană a anului 2010 a fost declarată Liliana Cozma, tehniciana de la lotul olimpic de gimnastică al României cucerind pentru al şaselea an consecutiv acest important titlu. Cel mai bun club privat al anului 2010 în judeţul Hunedoara a fost desemnat Clubul Sportiv „Comexim” Lupeni, iar titlul de cel mai performant club public i-a revenit clubului C.N.S. C.S.S. „Cetate” Deva.

Popularity: 15% [?]

Organizaţia municipală Orăştie a Partidului Democrat Liberal a oferit publicului din oraşul Paliei un superb regal de colinde, evenimentul având loc în seara zilei de 17 decembrie, pe scena Casei de Cultură.

Vestea Naşterii Mântuitorului au adus-o, prin colind, grupul vocal „Cosânzeana” al Casei de Cultură Orăştie, Eugen Mihăilă, Florica Franţ (Caransebeş), Felicia Andreşoiu şi Eugen Pistol.

Sala de spectacole, plină „ochi”, a „trădat” încă o dată interesul sporit al publicului orăştian pentru spectacole de calitate, aşa cum, indiscutabil, a fost şi cel de vineri, 17 decembrie.

Cu o sonorizare perfectă, asigurată de Alin Ciun, dar şi cu recitaluri deosebit de frumoase, cu un decor al scenei impecabil, concertul de colinde s-a bucurat de un real succes.

Principalii „amfitrioni” ai evenimentului au fost primarul Alexandru Munteanu, Lucian Heiuş, director al DGFP Hunedoara şi Marin Ţăpurin, preşedintele organizaţiei municipale Orăştie a Partidului Democrat Liberal.

La finalul concertului, toţi cei prezenţi în sală, au fost invitaţi de organizatori în sala oglinzilor, la un „bufet suedez” şi o cană de vin fiert.

„Sunt bucuros că sala de spectacole a fost plină la acest eveniment organizat de către PDL Orăştie. Acest lucru ne-a arătat, odată în plus, că oamenii sunt alături de noi şi noi alături de ei. Doresc tuturor orăştienilor să petreacă un Crăciun Fericit, cu linişte şi pace” – a declarat, la final, primarul Alexandru Munteanu care este, în acelaşi timp şi vicepreşedinte al PDL Orăştie.

Popularity: 25% [?]

Deva- Nouă tineri inimoşi din Deva, membri ai Clubului Rotaract Deva au organizat sâmbătă, 18 decembrie, o amplă acţiune umanitară prin care şi-au propus să strângă alimente pentru Centrul de plasament pentru copilul cu handicap, din municipiul Hunedoara. După mai bine de zece ore petrecute într-un supermarket cunoscut al Devei, tinerii s-au putut declara satisfăcuţi de rezultatul muncii lor, oamenii aflaţi la cumpărături dând curs invitaţiei de a dona alimente pentru semenii mai puţin norocoşi.

„Acţiunea noastră s-a desfăşurat sub îndemnul „Astăzi, tu dăruieşti”. A fost o acţiune desfăşurată la nivel de district, la care au luat parte 18 cluburi din ţară, printre care ne-am numărat şi noi, Rotaract Deva. Este primul proiect de acest gen pe care îl organizăm. Nu am ştiut la ce reacţii să ne aşteptăm din partea oamenilor cu care am discutat, dar acum suntem foarte mulţumiţi de rezultat. Ţinem să le mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit în desfăşurarea acestei acţiuni umanitare”, spunea Adelina Ghergan, preşedinte Rotaract Deva.

Alimentele donate de către oamenii care au trecut pragul supremarketului Real au fost transportate şi dăruite copiilor de la Centrul din Hunedoara. Copiii au fost foarte bucuroşi de cadourile primite şi au prezentat un mini-program artistic.

1. Andreea Ciornei
2. Anca Mihalache
3. Patricia Blaj
4. Răzvan Florea
5. Alex Ghergan
6. Cristina Mihu
7. Cristina Popescu
8. Tina Vasilescu
9. Adelina Ghergan

Popularity: 28% [?]

Deva - Telecabina care urcă pe Dealul Cetăţii Deva va avea un program special în perioada Sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou. Astfel, telecabina va funcţiona, zilnic, între orele 8.00-20.00. În 24 şi 31 decembrie, telecabina va putea fi folosită între orele 08.00-14.00, iar în 26 decembrie orarul a fost stabilit între orele 10.00-18.00. În zilele de 25 decembrie şi 1 ianuarie, telecabina va fi închisă.

Popularity: 17% [?]

Deva – Criza economică se face simţită şi în bugetele alocate de administraţiile locale pentru manifestările de Revelion. Unele primării au renunţat la acest gen de evenimente, preferând să utilizeze banii din bugetul local pentru alte activităţi sociale.
În municipiul Orăştie, sosirea Noului An poate fi sărbătorită în stradă, oamenii fiind obişnuiţi să iasă în piaţa din centrul oraşului. Mulţi vin cu şampania de acasă şi ciocnesc un pahar împreună cu cei dragi. Primăria Orăştie va oferi câte un pahar de vin celor prezenţi şi un foc de artificii, costurile fiind modeste.
La Brad, manifestările dedicate Sărbătorilor de Iarnă s-au deschis de Moş Nicolae, cu un concert de colinde susţinut de artişti locali. În săptămâna dinaintea Crăciunului trecătorii au primit, seara, câte un pahar de vin fiert, dacă s-au aflat în centrul oraşului, în preajma staulului pregătit de Naşterea Domnului.
În Deva, calendarul Sărbătorilor a început pe 16 decembrie, cu Târgul de Iarnă, a continuat cu deschiderea Complexului Aqualand şi a patinoarului de la poalele Dealului Cetăţii. Primăria va organiza un spectacol de Revelion în faţa casei de cultură, dar fără foc de artificii, din cauza bugetului restrâns. Pentru manifestările din acest an a fost alocat un buget de 1.500 de lei.

Popularity: 21% [?]

Popularity: 17% [?]

Popularity: 17% [?]

Popularity: 17% [?]

Popularity: 17% [?]

Popularity: 18% [?]

Spiritul Sărbătorilor de Crăciun ne aduce la aceeaşi masă cu rude, prieteni, cunoştinţe dragi. Tuturor le oferim ce avem mai bun în casă pentru a ne bucura împreună de Naşterea Domnului şi de Noul An. Totuşi, specialiştii în medicină naturistă ne sfătuiesc să fim atenţi, pe cât posibil, la felul în care combinăm anumite bucate de pe masă.

Carne cu cartofi.
Deşi friptura cu cartofi prăjiţi se numără printre mâncărurile preferate ale multora dintre noi, regulile de nutriţie recomandă să nu combinăm proteinele (carne, peşte, ouă sau brânză) cu carbohidraţi (pâine, paste, cereale, cartofi sau dulciuri). Rezultatele acestei asocieri sunt scăderea imunităţii organismului şi acumularea kilogramelor în plus.

Pâine cu salată de roşii
Roşiile, dar şi fructele acide, precum portocalele, grepfrutul sau lămâile, nu trebuie mâncate la aceeaşi masă cu carbohidraţii. Această combinaţie face ca enzimele care ar trebui să descompună carbohidraţii să fie distruse de mediul acid. Fructele şi legumele acide, precum şi sucul de fructe trebuie consumate între mese.

Cartofi copţi cu unt
Nu este bine să combinăm grăsimi saturate cu amidon, iar în această categorie se încadrează piureul, pâinea cu unt, macaroanele cu brânză, pâinea cu şuncă sau cartofii cu unt ori smântână. Dacă facem acest lucru, activitatea pancreasului scade şi, implicit, şi secreţia de insulină, crescând riscul apariţiei diabetului zaharat.

Iar în final… un sfat util
Peştele reglează activitatea inimii
Somonul şi alte sortimente de peşte, cum ar fi păstrăvul, heringul, sardinele şi tonul conţin acizi graşi Omega 3. Aceştia reduc riscul producerii bolilor de inimă şi ale arterelor. Acizii Omega 3 întăresc sistemul imunitar şi au proprietăţi antiinflamatorii. De asemenea, reduc riscul de reumatism şi boli psihice.

Popularity: 14% [?]

Deva - Pericolul pe care îl reprezintă consumul de substanţe etnobotanice este evident atât pentru sănătate, dar şi pentru viaţa socială a persoanelor care au ajuns să depindă de aceste plante cu efect halucinogen. Autorităţile se declară îngrijorate de creşterea numărului de „magazine de vise” în care se comercializează plantele cu efect de drog. De aceea, este lăudabilă iniţiativa autorităţilor locale din Deva şi Hunedoara de a interzice funcţionarea magazinelor de etnobotanice.

Hunedoara

Consilierii locali din municipiul Hunedoara au adoptat deja o hotărâre prin care limitează activitatea „magazinelor de vise”. Potrivit actului normativ aprobat în cursul acestei săptămâni, comercializarea substanţelor halucinogene, a celor etnobotanice şi a celor asimilate acestora este interzisă pe o rază de 1.000 de metri în jurul unităţilor de învăţământ, căminelor, internatelor, cantinelor, casei de cultură, clubului copiilor şi elevilor, bibliotecilor. Aceeaşi restricţie se aplică şi pe o rază de un kilometru în jurul gării, autogării, stadioanelor, bisericilor şi altor lăcaşe de cult, parcurilor şi locurilor de agrement situate în arealul administrativ al Municipalităţii din Hunedoara.

Consilierii din Hunedoara au mai decis să fie anulate toate autorizaţiile de funcţionare care încalcă noile reglementări aprobate în Consiliul Local, aleşii menţionând că statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi igienei publice, potrivit Constituţiei.

Firmele sau persoanele fizice care nu vor respecta hotărârea adoptată de CL Hunedoara vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 3.000 şi 5.000 de lei.

Deva

Şi autorităţile din Deva sunt decise să pună capăt consumului şi comerţului cu plante etnobotanice, pe raza municipiului. Pe site-ul Primăriei Deva a fost postat, în dezbatere publică, un proiect de hotărâre prin care activitatea „magazinelor de vise”. „În municipiul Deva se interzice comercializarea, depozitarea, fabricarea, distribuţia, deţinerea, oferirea, transmiterea, achiziţionarea, producerea, intermedierea şi utilizarea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice şi psihotrope, de orice fel, care aduc atingere sau un în pericol viaţa şi sănătatea populaţie, ordinea şi liniştea publică, altele decât cele al căror regim juridic este reglementat prin legislaţia în vigoare”, se arată în proiectul de hotârâre ce va fi propus, spre aprobare, consilierilor locali. De asemenea, este interzisă distribuirea sau oferirea de mostre cu substanţele ale căror efecte au fost menţionate mai înainte.

Amenzile pentru nerespectarea acestei hotărâri au fost stabilite la valori cuprinse între 2.000 şi 2.500 de lei.

Proiectul de hotărâre mai poate fi modificat prin propunerile primite de la cetăţenii din municipiul Deva, care trebuie să depună aceste sugestii, în scris, la Centrul de informare a cetăţeanului din Primărie sau pe adresa de e-mail primar@primariadeva.ro. Termenul limită este vineri, 24 decembrie.

Popularity: 28% [?]

Cu aproximativ 8 ani în urmă într-un ziar judeţean a fost lansat de către semnatarul acestor rânduri ( Anca Aurel) un apel privind necestitatea infiinţării unui muzeu al Ţării Haţegului ţinând seama de faptul că în regimul trecut a existat un muzeu, dar a fost părăsit si obiectele au fost luate de alte muzee din judet si chiar din ţara ( Bucureşti muzeul satului).

Articolul din ziar se referă la instituţiile obilitate să se ocupe de infinţarea unui nou muzeu. Comitetul de cultură a judeţului Hunedoara s-au simţit dator să porneasca o iniţiativă, astfel s-a adresat Primariei oraşului Haţeg, in anul 2002, cu o adresa sau recomandare cum vroiau s+o ia conducerea Primariei. Acea adresă a fost trecuta sub tăcere apoi depusă la arhiva Primariei.

In anul 2004 actualul primar al oraşului Haţeg Timiş Nicolae a luat initiativa şi a pus bazele infiinţarii unui nou Muzeu al Ţarii Haţegului, acordând spaţiu necesar si incadrând un custode competent cu pasiune şi talent a inceput o munca nu prea uşoara.

Oraşul Haţeg este considerat turistic fiind aşezat la rascrucea de drumuri, spre Banat, Valea Jiului, Deva, cu satele din Ţara Haţegului fiind un bun prilej de a imbogaţii. Muzeul cu obiecte vechi din gospodariile ţarăneşti. Sculptorul un adevarat artist popular Grec Sîmu a inceput să aducă la muzeu obiecte care le avea in gospodăria sa, s-au chiar obiecte de scuptură din lemn.

Primele obiecte expuse in 2 incaperi mici au fost 2 icoane picture pe sticlă, un costum de sarbatoare pentru femei si unul pentru barbaţi , o ladă de zestre, 4 furci de tors foarte vechi cu sculpturi , traistă din pilele, tiglăzau( fier de calcat) foarte vechi din fontă, 2 lămpi de gaz, 2 felinare, doua traistuţe tesute in război, o roată a olarului veche din anul 1897.

Munca custodelui Grec Sîmu a continuat cu deplasări in toata Ţara Haţegului de unde a adus un război de ţesut de la Muzeul din Sarmisegetuza au fost aduse sub forma de donatie, diferite oale din pămant, o roată de tors, un piaptăn pentru cules afine, două furci de tors lână o sucală folosită la războiul de ţesut o suveica tot pentru război, o tava din ceramica, s-a constatat că în Ţara Haţegului exista multe obiecte şi maşini vechi de zeci si sute de ani, dar nu s-a ocupat nimeni până acum.

Adunând mereu noi obiective si privind noi donaţii de la cetăteni, cele două camere au devenit neîncăpătoare, astfel a fost necesară extinderea muzeului. Odata cu mutarea casei de cultură in altă locaţie, muzeul a fost extins, dar in condiţii cât se poate de prielnice, intr-o suprafaţă dubla ca cea in care a fost de 106 metrii pătraţi, in trei camere.

Acum după 5 ani de activitate putem spune că Muzeul din nou este neîncăpător, el se imbogaţeşte cu noi obiecte, donate şi chiar cumpărate de la diferite persone.

Nu ne permite spaţiul să amintim multitudinea de obiecte care au fost aduse, amintim câteva mai interesante: puţine, bădîni pentru făcut unt, cocaie pentru ciobanii de la stana, laviţă veche de şezut in târnaţ sau in casă, vârtelniţă şi răsucitoare, pârlău (strabunul maşinii de spălat), ciubere pentru păstrat branza, butoaie pentru murături si pentru transportat apa, vălău pentru adapat animalele, bardă de cioplit, diferite topoare, nicovală de bătut coasa, rindele de tâmplarie, troaca pentru făcut pâine, etc.

Munca la muzeu este foarte frumoasa dar trebuie sa iti placa sa o faci incepand de la deplasarea in satele judetului, apoi la curatirea si aranjarea lor in muzeu. Custodele muzeului este un artist popular despre care s epoate afirmas ca a facut minuni la Hateg in cei de peste 40 de ani de cand se ocupa de arta sculpturi in lemn prezentandu-se la targurile mesterilor populari din toata tara obtinand premii si diplome. Faptul ca a cumparat de la tarani diferite obiecte este o dovada in plus ca isi iubeste meseria si munca care o face.

Pentru a starnii interes si pentru ai determina pe oameni sa doneze obiecte la muzeu s-a organizat diferite manifestari, actiuni culturale, sezatori cu elevii din clasele mici si mari de la scolile generale si gradinitele din Hateg si Tara Hategului.

In cuvinte nu se poate spune totul ce se poate vedea in muzeul Tarii Hateglui deaceea invitam pe toti iubitorii de folclor si interes pentru a cunoaste trecutul, obiceiurile si preocuparile taranilor ramani.

Ve-ti ramane profound impresionati de tot ce s-a realizat in muzeul Tarii Hateglui. Cand intrii in prima sala sic ea mai mare ochiul iti fuge si nu stii unde sa te opresti pentru ca toate obiectele sunt asezate cu gust pe categorii de obiceiuri. Muzeul are si o carte de onoare in care vizitatori din toata tara si-au exprimat impresiile intr-un mod foarte frumos si sincer, apreciind valoarea obiectelor si modul mol de a fi expuse de custodele muzeului Grec Samu.

Daca spatial permite amintim pe cativa dintre donatorii voluntary in cei 5 ani de activitate ai muzeului: Sandu Marian, Priala Vasile, Coiculescu Luciana, Radoni Steluta, Rezliuc Mihai, Anca Aurel, Vulc Tiberiu, Resedia Horatiu, Mos Daniel, Oneasa Viorica, Batizan Victor, Tabacu Laura, Pas Minerva, Vasiu Mariu, Danau Maria, Buju Gabriel, Marica Ludovica, Stancescu Viluca, Jeldujer Emil, Cernea Tiberiu, Prodan Ion, Munteanu Maria, Grecu Remus, Fona Cornel, Murg Ciprian,l Vlad Salvina, etc.

A consemnat Aurel Anca
Foto: Eleonora Anca

Popularity: 31% [?]

Deva - O coincidenţa fericită a făcut ca lucrările de modernizare ale Teatrului de Artă din Deva să se încheie chiar la momentul în care instituţia de cultură împlineşte 50 de ani de la înfiinţare. Istoria teatrului include însă şi cea mai lungă perioadă în care aşezământul dedicat artelor a fost închis, timp de 22 de ani aici fiind executate lucrări de reabilitare a clădirii şi spaţiilor interioare. Efortul a meritat, ne asigură autorităţile, pentru că acum teatrul din Deva se poate lăuda că se numără printre cele mai moderne spaţii dedicate culturii din ţară.

2 milioane de euro

Consiliul Judeţean Hunedoara este instituţia administrativă care poate spune, fără greşeală, că a contribuit definitoriu la finalizarea lucrărilor la teatrul din Deva. Cu o investiţie de aproape 2 milioane de euro, constructorii au terminat lucrările în mai puţin de un an şi jumătate.

Sala de spectacole este multifuncţională şi dispune de 402 locuri în fotolii de culoare roşie. Sunetul şi luminile sunt asigurate de echipamente performante, iar dotările de scenă rivalizează cu cele ale unor teatre mari din ţară. Holul şi foaierul vor găzdui expoziţii diverse.

„Vreau să le mulţumesc consilierilor judeţeni pentru că au înţeles că locuitorii judeţului Hunedoara au nevoie de o asemenea investiţie. Practic, avem de-a face cu un teatru pe a cărui scenă vor putea fi montate cele mai diverse spectacole”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ.

Proiect

Teatrul din Deva va fi unul de proiecte. Acest lucru înseamnă că fiecare spectacol va dispune de un buget în funcţie de care se vor încheia şi contractele cu actorii sau alţi artişti. „Personalul care a lucrat în teatrul din Deva este binevenit, în continuare, să evolueze în producţiile ce vor fi puse în scenă. Trebuie să se înţeleagă că nu vom face angajări, ci vom lucra cu colaboratori, în funcţie de rolurile ce sunt necesare la fiecare producţie, în parte”, a precizat preşedintele CJ Hunedoara.

Deschidere cu fast

Deschiderea Teatrului de Artă Deva va fi una fastuoasă, în care iubitorii de cultură se vor putea bucura de spectacolele Teatrului Nottara, Teatrului din Sfântu Gheorghe, dar şi un număr de Art Street. Potrivit programului, inaugurarea teatrului va avea loc vineri, 17 noiembrie.

De la ora 17.30, pe pietonala dintre sediul CJ Hunedoara şi Piaţa Unirii (din faţa Primăriei) vor defila 100 de clovni, vor putea fi întâlnite „statuile vii”, iar artiştii din Becanson (Franţa) vor forma un car alegoric cu numere de jonglerie. Fanfara „Peneş Curcanul” din Deva va întreţine atmosfera cu muzică de promenadă.

De la ora 19.00, în incinta teatrului este programat un minirecital de colinde susţinut de corul „Passiones” al Universităţii de Muzică din Bucureşti, iar la 19.20 gongul va anunţa deschiderea oficială a stagiunii de spectacole cu piesele „Ritmuri” şi „Umor, amor, fior de dor în…Bucureşti” prezentate de artiştii Teatrului Nottara. Spectacolele vor fi reluate şi sâmbătă seara, pentru ca duminică, de la ora 19.00, să evolueze pe scenă actorii Teatrului din Sfântu Gheorghe cu producţia „Casanova”, în regia lui Mihai Constantin Ranin.

Iar dacă doriţi ca momentele de destindere să fie complete, atunci nu uitaţi că în foaierul teatrului artistul Ştefan Popa Popa’s vă prezintă caricaturile ce i-au adus celebritatea în Cartea Recordurilor, dar şi lucrările sale de pictură, la fel de valoroase.

Popularity: 29% [?]