Ziarul Accent Media Deva, presa locala si publicitate Hunedoara

Popularity: 8% [?]

Virşli de Podele, cârnaţi, tobă, caltaboş, pateu, carne de mici, dar şi alte preparate naturale din carne, pregătite după vechile reţete româneşti, fără E-uri, pot fi cumpărate acum chiar din Deva, de la magazinul Rusticarm, deschis lângă piaţa agroalimentară.

Deva – Cât de sănătos pot să mănânc, dar, mai ales, unde aş putea găsi produsele din carne pe care mi le doresc şi în care am încredere? Sunt întrebări la care ne-am gândit, şi nu de puţine ori. Dacă ar fi fost să căutăm un răspuns, atunci el ar fi fost foarte scurt, până acum câteva zile: pentru cele mai bune produse din carne, preparate după reţetele naturale, trebuie mers în satul Podele, spre Brad. Acolo am găsit cei mai buni virşli, cel mai gustos salam, o tobă extraordinară sau un caltaboş pregătit după reţeta bunicilor noştri. Şi cel mai important lucru, toate sunt naturale, fără aditivi, aşa cum eram obişnuiţi în copilărie.

Din această săptămână, aceleaşi produse, la aceleaşi preţuri şi la calitatea pe care mulţi dintre noi o cunosc deja, pot fi găsite şi în Deva, la magazinul Rusticarm, special deschis în imediata vecinătate a pieţei agroalimentare. „Avem foarte mulţi clienţi din Deva, care cunosc calitatea produselor noastre şi care erau dispuşi să vină până în satul Podele pentru a-şi cumpăra cele necesare. Prin urmare, ideea deschiderii magazinului de lângă piaţa din Deva a venit firesc, ca o continuare a relaţiei excelente stabilite cu clienţii şi a respectului pe care îl purtăm cumpărătorilor noştri. Iar acest respect se traduce prin calitatea produselor noastre”, afirma Cristian Indrieş, reprezentantul producătorului Rusticarm SRL Podele.

Ce se mai poate adăuga? Să faci reclamă bunătăţilor de la Podele este ca şi cum ai spune că aurul străluceşte. Cel mai bine este să vă convingeţi singuri de calitatea acestor produse care au în compoziţie doar carne şi condimente naturale. Atât şi nimic mai mult. Merită încercat şi, cu siguranţă, veţi mai căuta marca Rusticarm. Poftă bună!

Popularity: 10% [?]

Silviu Didilescu

Deva – O nouă secţie de ORL a fost inaugurată, marţi, în incinta Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, spaţiul fiind modernizat şi dotat cu echipamente medicale în valoare de peste 200.000 de lei. Investiţia a fost realizată din bugetul propriu al instituţiei medicale şi continuă seria secţiilor medicale reabilitate în cadrul spitalului.

„Este o investiţie foarte bună pentru secţia ORL. Suntem mai aproape de blocul operator şi de secţia de Terapie Intensivă. Acum totul este bine organizat şi nu mai suntem nevoiţi să umblăm prin curtea spitalului sau să plimbăm pacienţii cu targa sau cu scaunul de la un corp de clădire la altul”, a declarat medicul Adrian Bogdan, medic primar ORL.

În cadrul noii secţii ORL au fost executate mai multe recompartimentări, a fost introdus un sistem de alimentare cu oxigen la patul bolnavilor şi s-au achiziţionat mai multe echipamente, între care şi o lampă specială ce este folosită la sala de operaţii ORL.

„A fost un efort realizat în timp, dar secţia a trebuit să fie mutată din vechea locaţie. Acolo vom începe lucrări de reparaţii capitale pentru ca imobilul să poată fi folosit în alte scopuri medicale. După ce spaţiul va fi modernizat, vom muta acolo secţia de oncologie şi secţia de oftalmologie”, a spus managerul spitalului, Silviu Didilescu.

În cadrul secţiei de ORL se efectuează peste 120 de consultaţii lunare, în aproape 80 la sută din cazuri fiind necesară o intervenţie chirurgicală.

Modernizările secţiilor medicale din cadrul spitalului nu se vor opri aici. În câteva zile va intra în reparaţii capitale clădirea veche în care a funcţionat ORL. La finalul lucrărilor, acolo vor mutate secţiile de oncologie şi cea de oftalmologie. Cât priveşte actuala secţie de oncologie, imobilul vechi, situat în curtea spitalului, va fi dărâmat pentru că nu mai corespunde niciunui standard de calitate.

Popularity: 9% [?]

Judecătorii Tribunalului Hunedoara au emis 67 de mandate de arestare, dintre care cinci în lipsă, într-un dosar de contrabandă cu ţigări, alcool şi cafea instrumentat de procurorii DIICOT Hunedoara cu sprijinul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba. La Deva, au fost audiate peste 100 de persoane învinuite că fac parte din 7 grupări infracţionale din multe judeţe ale ţării.

Deva – Mandatele de arestare au fost emise pentru o perioadă de 29 de zile, cei arestaţi fiind învinuiţi de contrabandă, evaziune fiscală, constituire şi aderare la un grup infracţional organizat. ”Instanţa Tribunalului Hunedoara a admis propunerile de arestare preventivă formulate pentru 62 de persoane prezente în sala de judecată, iar pentru alte cinci persoane au fost emise mandate de arestare, în lipsă”, a precizat purtătorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara, judecătoarea Mihaela Timişan. În cazul în care învinuiţii vor face recurs, acesta se va judeca la Curtea de Apel Alba Iulia.

Cei 107 învinuiţi sunt acuzaţi că introduceau în ţară, în mod fraudulos, ţigări şi alte mărfuri de contrabandă din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Turcia, valoarea prejudiciului creat fiind estimată la 2,5 milioane lei.

106 percheziţii

„A fost o acţiune a Poliţiei Române sub coordonarea procurorilor DIICOT Hunedoara. Au fost efectuate 106 percheziţii în 12 judeţe ale ţării. Sunt vizaţi un număr de 107 învinuiţi şi inculpaţi, membri a şapte grupări infracţionale organizate, specializate în contrabanda cu alcool, ţigări şi cafea. În prezent se efectuează activităţi de cercetare a acestora şi în funcţie de rezultatul acestora vor fi dispuse măsurile legale”, spunea luni, în ziua începerii audierilor, şeful BCCO Alba, comisar şef Traian Berbeceanu.

Potrivit acestuia, membrii grupărilor infracţionale aduceau ţigările de contrabandă în ţară cu maşini sau chiar cu camioane TIR modificate, ce aveau compartimente secrete în care erau ascunse mărfurile trecute fraudulos peste graniţă.

Implicaţii

Şeful BCCO Alba nu a exclus posibilitatea ca în această anchetă să fie implicaţi şi lucrători vamali, fără să precizeze însă de la ce unităţi vamale din ţară şi câte persoane s-ar afla în atenţia procurorilor DIICOT şi poliţiştilor de la BCCO.

Şeful BCCO Alba a mai spus că judeţele din care provin învinuiţii din acest dosar sunt Baia Mare, Suceava, Sălaj, Timiş, Arad, Mehedinţi, Hunedoara, Caraş-Severin, Dolj. Cei mai mulţi suspecţi sunt însă din judeţul Hunedoara, unde au fost efectuate 56 de descinderi în localităţile Hunedoara, Deva, Brad, Ilia şi Haţeg.

Popularity: 14% [?]

In tradiţia populară întâlnim numeroase superstiţii şi obiceiuri legate de Crăciun şi Anul Nou. Cu totii împodobim bradul, ornăm casa cu vâsc şi oferim colindătorilor mere şi colaci, dar nu întotdeauna cunoştem adevăratele lor semnificaţii. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva dintre ele.

De Crăciun

• Luminile din bradul de Craciun nu se aprind înainte de apariţia primei stele.
• Bradul, prin forma sa triunghiulară, simbolizează Sfanta Treime, iar podoabele cu care este împodobit semnifică bogăţia, asemeni pomului sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele – fructele cunoaşterii.
• Ca să ai noroc în anul următor, trebuie să mături pragul în Ajunul Crăciunului.
• Nu este bine să porţi pantofi noi în seara de Crăciun.
• La masa de Crăciun trebuie să participe un numar par de invitaţi, un numar impar aduce ghinion.
• Dacă nu dăruiesti nimic în Ajunul Crăciunului, te va părăsi prosperitatea.
• Femeile pun în apa în care se spală o nucă, pentru a fi sănătoase ca nuca, şi un ban, ca să fie bogate.
• Plantele verzi, simbolul reînoirii şi trăiniciei vieţii sunt folosite pentru decorarea casei de sărbatori.
• Se spune că în Noaptea de Ajun cerurile se deschid, iar cine moare în această noapte ajunge în Rai.
• Copiii care se nasc în Noaptea de Crăciun sunt norocoşi.

De Anul Nou

• Pentru a alunga spiritele rele, tradiţia spune că e bine să fie mult zgomot în noaptea dintre ani.
• La miezul nopţii de Anul Nou trebuie să deschideti uşa, pentru ca anul vechi să iasa, iar cel nou sa intre. De asemenea, un obicei pe care îl practică îndrăgostiţii este sărutatul sub vâsc, pentru a fi însoţiţi de dragoste tot anul.
• În Ajun, fetele nemăritate trebuie să pună într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr şi un ban, dimineaţa visându-l pe cel cu care se vor căsători.
• Este bine ca prima persoană care ne trece pragul în noaptea de Revelion să fie un bărbat brunet (se spune că blonzii şi roşcaţii sunt aducători de ghinion, iar femeile de asemenea), care trebuie să ne aducă o crenguţă de vâsc, pâine şi sare.
• La trecerea dintre ani, fiecare să poarte o haina nouă şi ceva roşu, sau o altă culoare veselă, care să atragă energiile pozitive.
• Tot atunci, trebuie să ne punem o dorinţă şi să întâmpinăm noul an cu speranţe mari.
• În ultima zi din an şi în prima zi din cel nou, nu este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă (nici măcar gunoiul), pentru că, odată cu el, dăm afară şi norocul. Tot legat de bani, nu trebuie să avem niciun fel de datorie când începe noul an.
• Anul Nou să nu ne găsească fără bani în buzunar sau cu datorii neachitate, fiindcă se spune că “aşa o vom ţine tot anul”.
• De asemenea, nu trebuie să aruncăm nimic în prima zi a anului, nici măcar gunoiul.
• Nu se găteşte mâncare din carne de pasăre, în Noaptea dintre ani, deoarece aşa cum găina scormoneşte în pământ şi-l împrăştie, tot aşa se risipesc norocul şi bunăstarea casei.
• Pentru a chema norocul în următorul an, cu câteva zile înainte de Revelion, femeile prepară pâini în care ascund bănuţi. Tradiţia spune că cei care vor găsi bănuţii, vor avea noroc tot anul.
• În noaptea de 1 ianuarie nu trebuie să plângeţi şi evitaţi să spargeţi obiecte.
• Sărutul de la miezul nopţii simbolizează sentimentele care ne leagă, dar şi modul în care vor evolua relaţiile cu oamenii în timpul anului.

Popularity: 8% [?]

Popularity: 6% [?]

Popularity: 6% [?]

Popularity: 7% [?]

Prăjitură „Coca-cola” 250

Glazura: 12 linguri de apă, 150 g zahăr, 100 g cacao se fierb până se îngroaşă, apoi crema obţinută se lasă să se răcească.

Crema: 250 g margarină Rama se freacă spumă cu 100 g zahăr pudră. Se pun pe rând 8 gălbenuşuri şi treptat se toarnă glazura rece.

Blat: 1/4 din crema obţinută se ia într-un castron, la care se adaugă trei linguri cu vârf de făină, trei linguri de nucă măcinată, un praf de copt şi cele 8 albuşuri bătute cu 4 linguri de zahăr, apoi se dă la cuptor.

Peste blatul rece se toarnă crema în care s-au pus sâmburi de nucă prăjiţi şi tăiaţi subţire, fructe din compot, stafide ţinute în rom, bucăţele de ciocolată albă. Deasupra se pune frişcă şi se rade ciocolată.

Fursecuri de Crăciun

Ingrediente

200g unt, 200g făină,100g zahăr pudră, 100g nuci măcinate, o lingură de rom, coajă de lămâie, 100 g ciocolată menaj, zeamă de lămâie, sare, 150-200 g zahăr pudră.

Mod de preparare

Untul se freacă spumă cu zahărul, se adaugă un vârf de cuţit de sare, romul, coajă de lămâie rasă apoi nucile amestecate cu făină.

Compoziţia se omogenizează şi se pune la rece timp de 30 de minute. Se întinde o foaie de de 5 mm grosime şi se decupează rondele, care se dau la cuptor, la foc potrivit. Ciocolata se topeşte şi se toarnă peste fursecurile reci. Sucul de lămâie se amestecă bine cu zahăr praf, până se obţine o compoziţie tare, din care, se pot desena steluţe.

Plăcintă ţărănească

Mod de preparare:

Dintr-un kilogram de făină se face un aluat de cozonac. După ce aluatul a dospit, se împarte în patru şi se mai lasă pe masă, acoperit, să mai dospească. Se întinde apoi câte o foaie din fiecare bucată de aluat, care se unge cu două linguri de smântână, se presară o mână de gris, stafide, zahăr vanilat, scorţişoară, coajă de lămâie şi zahăr tos. Foaia se rulează la fel ca şi cozonacul, se mai lasă la dospit în tavă, apoi se dă la cuptor. După ce s-a copt, plăcinta se unge cu apă în care a fost dizolvat zahăr vanilat şi se acoperă cu un prosop.

Nu se unge cu ou !

Piept de pui cu smântână şi hrean

Ingrediente:

1-1,5 kg. piept de pui, 2 cepe, 400 g. smântână, o legătură rădăcină de hrean, sare, piper, cimbru.

Mod de preparare:

Pieptul de pui se curăţă şi se fierbe în cu sare, în care se adaugă o ceapă, boabe de piper, dafin. După ce a fiert, carnea se dezosează şi se porţionează în bucăţi potrivite.

Rădăcinile de hrean se curăţă, se rad pe răzătoarea mică, se amestecă cu smântâna şi se condimentează după gust. Bucăţile de carne se amestecă cu pasta de hrean. Se consumă rece, în deschiderea unei mese festive sau la cină.

Friptura de porc cu mere

Ingrediente (pentru 4 persoane): 4 cotlete de porc, 2 linguri făină, sare, piper negru măcinat, 2 linguri ulei de măsline, 75 g unt, o ceapă verde tocată mărunt, 3 căţei de usturoi, curăţaţi, 1/2 linguriţă rozmarin uscat, 250 ml vin sec (eventual de mere), 250 ml supă concentrată de pui, o legătură verdeaţă, 750 g mere, câteva fire de rozmarin proaspăt.
Mod de preparare:
Cotletele se dau prin făină, sare şi piper. Într-o cratiţă se topesc 15 g de unt, în care se căleşte uşor ceapa, amestecându-se continuu. Se adaugă apoi usturoiul, se căleşte şi el, după care se scoate. Se scoate şi ceapa din cratiţă şi se pune într-un castron încălzit.
Cotletele se prăjesc în 30 de g unt, câte două minute pe fiecare parte, după care se aşează pe un platou încins şi se ţin la cald. În grăsimea rămasă în cratiţă se pune rozmarinul, vinul şi zeama de cane, apoi ceapa, carnea, verdeaţa, se lasă să dea un clocot după care, friptura se acoperă cu un capac şi se dă la cuptor, la foc mic, timp de o oră şi jumătate. Între timp, merele se curăţă de coajă şi partea lemnoasă şi se taie în opt. Se rumenesc în untul în care a fost călită ceapa şi usturoiul, apoi se pun lângă friptură, lăsându-le 15-20 de minute să se pătrundă. Când sunt gata, cotletele se aranjează pe un platou cald, se garnisesc cu merele coapte şi cu crenguţe de rozmarin. Peste ele se toarnă sosul de la friptură.

Friptură din piept de curcan, pe pat de varză roşie

Ingrediente:
4 felii groase de pipet de curcan, 1/2 varză mică roşie, câteva linguri sos de tomate, sare, piper negru, o lingură de zeamă de lămâie, 4-5 foi de dafin, doi căţei de usturoi, o legătură de ceapă verde, un morcov, două linguri de zahăr, ardei roşu iute/dulce, ulei, o ceşcuţă de apă.

Mod de preparare

Pieptul de curcan se taie în felii groase, care se dau prin ulei, sare şi piper cu lămâie.
Varza roşie se toacă julien, apoi se freacă cu sare şi piper. Se aşează pe fundul tăvii şi peste ea, se toarnă ulei. Din loc în loc se pun foi de dafin şi feliuţe de usturoi, piper şi zeamă de lămâie. Pe acest pat de varză se aşează bucăţile de piept de curcan. Pe fiecare bucată se pune câte o lingură de sos de tomate, după care, bucăţile se acoperă cu câte o frunză de varză. Friptura se dă la cuptor, timp de o oră, apoi se îndepărtează frunzele de varză şi se lasă să se rumenească. Între timp, se taie bentiţe subţiri de morcov şi ceapă verde, se presară cu zahăr şi se caramelizează puţin în tigaie. Cu acest amestec se ornează friptura.

Popularity: 23% [?]

Orastie – De peste patru decenii, fără întrerupere, în zilele premergătoare Marelui Praznic al Naşterii Mântuitorului, scena Casei de Cultură din oraşul Paliei primeşte oaspeţi de seamă. Căluşarii, aceşti „dansatori ai zborului”, cum îi numea prof. Marcel Lapteş, păstrează cu sfinţenie un obicei ancestral, pe care îl transmit din generaţie în generaţie ca pe un tezaur de mare preţ. Iar ceea ce este cu adevărat îmbucurător, este faptul că această tradiţie este şi astăzi păstrată cu aceeaşi străşnicie cu care dacii apărau, odinioară, cetăţile din Munţii Orăştiei.

Cea de-a 43-a ediţie a festivalului „Căluşerul transilvănean” s-a desfăşurat la Orăştie duminică, 18 decembrie 2011, ediţia din acest an reunind 13 cete de căluşari din localităţile Geoagiu, Grădişte, Beriu, Căstău, Orăştioara de Jos, Pricaz, Turdaş, Romos, Mărtineşti, Dâncu Mic, Dâncu Mare, Orăştioara de Sus.

Cei peste 160 de căluşari sosiţi la Orăştie, au defilat prin centrul municipiului, strigăturile şi ponturile lor fiind însoţite de aplauzele publicului prezent în număr mare la acest eveniment.

Spectacolul a început la ora 11.00, pe scena Casei de Cultură, toate cele 13 cete primind, pentru prestaţie, diplome de participare. Cu diplome de excelenţă au fost recompensaţi vătafii, cei care duc greul cetelor căluşereşti.

Ediţia din acest an a fost organizată de către Primăria Municipiului Orăştie şi Casa de Cultură „Alexandru Grozuţă”, sumele necesare desfăşurării în bune condiţiuni a festivalului provenind din sponsorizări.

„Doresc să mulţumesc în primul rând domnului Ioan Romoşan, preşedintele Cooperativei de Consum „Albina”, care a susţinut material organizarea ediţiei, la fel cum a făcut-o şi cu un an înainte. Ţin să mulţumesc, în acelaşi timp, şi celorlalţi sponsori: domnul Gheorghe Seplecan şi domnii notari Adrian Ciora şi Vasile Rusu. Iată că şi în perioadă de criză, există oameni cu suflet mare şi cu deschidere faţă de păstrarea tradiţiilor care fac atâta cinste Orăştiei.

Nu în ultimul rând, reuşita festivalului i se datorează şi managerului Casei de Cultură, Eugen Pistol, cel care s-a ocupat efectiv de organizarea sa, cu tot ce înseamnă aceasta” – a precizat primarul Alexandru Munteanu.

Popularity: 7% [?]

Sportivi umanitari

Clubul Free Bikers Hunedoara a organizat o strângere de fonduri pentru ajutorarea mai multor familii nevoiaşe din judetul Hunedoara. Evenimentul „Moş Crăciun Motociclist” a avut loc la Baza Sportivă RealSport din Deva şi s-a desfăşurat sub forma unor licitaţii de obiecte donate sau create de sportivi. Au fost licitate patru tablouri şi alte obiecte de artizanat din marmură sau metal şi s-a reuşit strângerea sumei de 3.000 de lei. În plus, s-au colectat haine şi obiecte casnice pentru 20-25 de familii sărace. Banii vor fi folosiţi pentru cumpărarea de alimente şi cadouri care vor fi distribuite de membrii clubului familiilor nevoiaşe. La strângerea de fonduri şi la petrecerea de după au participat motociclişti din judeţul Hunedoara, precum şi din Cugir, Alba Iulia şi Drobeta Turnu Severin.

Preşedinte – miner la Minerul Uricani

Vasile Scurtu, de la Minerul Uricani, ocupanta locului patru în campionatul Ligii a IV-a Hunedoara, este şi şef şi executant la echipa din Valea Jiului. Scurtu este preşedintele clubului şi antrenorul echipei şi a revenit în teren şi ca jucător, marcând un gol, în ultima etapă a turului în partida de acasă cu Minerul Teliuc, scor 4-0. „Am trei funcţii la club, preşedinte, antrenor şi jucător. Însă toate sunt pe bază de voluntariat, fără bani. Ca să trăiesc, lucrez ca minier”, a spus Vasile Scurtu. Tehnicianul echipei din Uricani a jucat fotbal vreme de 25 de ani la aproape toate echipele din Valea Jiului şi s-a retras din activitatea competiţională în urmă cu doi ani, însă se gândeşte să permanetizeze revenirea sa în teren. „Mă antrenez cot la cot cu echipa şi mă simt foarte bine. De când am început pregătirea am slăbit şase kilograme, iar acum mă gândesc să efectuez şi pregătirea de iarnă şi să joc mai mult în retur”, a precizat oficialul grupării Minerul Uricani.

Popularity: 7% [?]

Lucian Toma

„Şcoala campioanelor” a avut un an 2011 bogat, cucerind 113 medalii la gimnastică şi 150 în total la nivel de club. Pentru aceste performanţe, 17 gimnaste de la CNS CSS „Cetate” Deva, medaliate la competiţiile naţionale şi internaţionale din 2011, şi opt antrenori ai campioanelor au fost premiaţi de Consiliul Local Deva cu câte 1.000 de lei.

Gimnastica da, alţii ba

Adrian Liga, directorul CNS CSS „Cetate”, a făcut două propuneri de premiere Consiliului Local Deva pentru cei mai medaliaţi sportivi ai clubului fanion al municipiului de la poalele Cetăţii. „În cele două adrese am solicitat premierea cu câte 600 de lei a unui număr de 25 de gimnaste medaliate la competiţiile din 2011 şi a altor campioni de la atletism, gimnastică aerobică şi lupte, precum şi a câtorva antrenori. În final, Consiliul Local Deva a aprobat 25 premii de câte 1.000 de lei impozabil, pentru 17 dintre gimnastele de pe listă şi pentru opt antrenori”, a spus Adrian Liga. Gimnastele şi antrenorii lor au participat la şedinţa Consiliului Local Deva, unde au primit diplome de merit şi au asistat la aprobarea cu unanimitate de voturi a premiilor în bani.

Sărbători cu motive de bucurie

Ana-Maria Lazăr, Ramona Băzăvan, Carmen Ghiciuc, Corina Botnaru, Olivia Câmpean, Mădălina Blendea, Laura Jurcă, Andreea Iridon, Eliza Pârvu, Adela Florea, Asiana Peng, Vasilica Filipescu, Patricia Bec, Ioana Nicoară, Andreea Munteanu, Ştefana Stănilă şi Maria Balea au urcat pe podium la aproape toate competiţiile la care au luat startul în 2011. Ele au cucerit toate cele patru titluri de campioane naţionale la individual compus, scoase la bătaie la Campionatele Naţionale Individuale, şi un total de 30 de medalii, adică jumătate din premiile puse în joc, la cele patru categorii de vârstă. Au urmat succese în Germania, la „Hamburg Gymnastics Cup”, dar şi în Austria, unde micuţele gimnaste au luat toate medaliile de aur puse în joc la „Alpen Adria Cup”, de la Klagenfurt. Antrenori care au făcut posibile aceste performanțe sunt: Cristinel Micu, Luciana Menciu, Ioan Coroiu, Adela Popa, Alexandru Militaru, Gheorghe Orban, Cristian Moldovan şi Lăcrămioara Moldovan. „Premiile acordate reprezintă o recunoaştere a muncii noastre şi a copiilor, de-a lungul unui an bogat, plin de performanţe. Ne obligă ca şi la anul să fim prezenţi pe podiumurile naţionale şi internaţionale”, a spus Adela Popa, unul din antrenorii de la Cetate. „Gestul CL Deva contează foarte mult pentru gimnaste şi sunt sigur că va avea puterea de a le motiva. Banii le vor asigura gimnastelor mici bucurii de sărbători, mai ales că unele dintre premiate se află la prima atenţie de acest fel din viaţa lor”, a spus Adrian Liga, directorul CNS CSS „Cetate” Deva.

Popularity: 7% [?]

Deva – În prag de sărbători, poliţiştii Serviciului Rutier Hunedoara au dorit să fie alături de conducătorii auto, cărora le-au oferit felicitări cu ocazia apropiatului Praznic al Naşterii Domnului. Acțiunea, cu un caracter preventiv, a avut loc în Deva şi a fost coordonată de şeful Serviciului Rutier, comisar şef de poliţie Dan Micu. Potrivit acestuia, scopul acţiunii a fost acela de a consolida relaţiile de apropiere faţă de participanţii la trafic şi de a le atrage atenţia conducătorilor auto cu privire la obligativitatea respectării legislaţiei rutiere.

Acţiuni similare celei din Deva au avut locşi în alte localităţi din judeţul Hunedoara.

Popularity: 6% [?]

Excavaţiile de materiale pentru autostrada Deva-Orăştie au fost blocate pe o procedură de mediu, după ce sătenii din Pricaz şi Banpotoc au solicitat revizuirea proiectelor de mediu.

Deva – Agenţia de Protecţia Mediului (APM) Deva-Hunedoara a solicitat oprirea lucrărilor de excavaţii pentru materialele de umplutură necesare la tronsonul de autostradă dintre Deva şi Orăştie. Decizia survine după ce la sediul instituţiei au fost depuse două contestaţii din partea sătenilor din Banpotoc şi Turdaş, localităţi în care se află perimetrele de exploatare a materialelor necesare la infrastructura obiectivului de investiţii.

Directorul APM Deva, Georgeta Barabaş, a explicat că lucrările la autostradă vor putea continua, dar constructorii nu vor mai putea prelua materiale de umplere pentru infrastructură din perimetrele Banpotoc şi Turdaş, până când nu vor reface planurile de mediu.

„Lucrările de refacere a mediului trebuie reevaluate în perimetrele în care constructorii autostrăzii au obţinut permise pentru activitatea de extragere a materialelor de umplutură. Acest lucru înseamnă studii şi bani suplimentari pentru a răspunde solicitărilor comunităţii şi nevoii acesteia de a trăi într-un mediu curat”, a declarat directorul APM Deva.

Nemulţumiri

Georgeta Barabas

Oamenii din Banpotoc solicită acum ca pe terenul exploatat pentru materiale de construcţii să fie realizată o bază sportivă şi spaţii verzi, în locul variantei iniţiale care prevedea construirea unei zone pentru activităţi economice.

Sătenii din Pricaz au reclamat faptul că s-ar fi exploatat prea mult pământ din perimetrul aprobat, motiv pentru care terenul nu ar mai putea fi redat circuitului agricol.

Legal

Pe de altă parte, directorul APM Deva a precizat că firmele constructoare au respectat planurile iniţiale de mediu aprobate, menţionând însă că legislaţia permite comunităţilor locale să vină cu observaţii referitoare la derularea proiectului în ceea ce priveşte mediul.

În condiţiile în care constructorii nu mai pot utiliza excavaţii din perimetrele Banpotoc şi Turdaş, ei vor putea folosi alte materiale de umplutură de pe haldele de zgură de la Hunedoara sau Ghelari.

„Soluţia este utilizarea altor materiale de umplutură din perimetre autorizate, cum ar fi zgura sau calcarul dolomitic din zona Hunedoara”, a precizat Barabaş.

Tehnic

Directorul APM Deva a spus că pentru utilizarea acestor materiale constructorii au nevoie de un acord al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNANDR), în acest sens firmele de profil depunând o solicitare la CNANDR.

„Precizăm că nu se vor înregistra întârzieri în ritmul de execuţie deoarece lucrările la autostradă nu vor fi oprite. Antreprenorul mai are la dispoziţie si alte gropi de împrumut de unde poate folosi materiale pentru realizarea umpluturilor. Acesta va furniza în cel mai scurt timp posibil completările solicitate de către A.P.M. Hunedoara”, se menţionează într-un comunicat al CNANDR.

Tronsonul de autostradă Deva – Orăştie face parte din Culoarul 4 Paneuropean şi are o lungime de 32,5 kilometri. Termenele de finalizare a lucrărilor sunt august 2012 – pentru segmentul Simeria – Orăştie şi februarie 2013 pentru sectorul Deva – Simeria.

Popularity: 11% [?]

Primul heliport din judeţul Hunedoara a fost dat în folosinţă la spitalul din oraşul Haţeg, la scurt timp după ce SMURD a fost dotat cu un elicopter pentru intervenţii în sprijinul sănătăţii oamenilor.

Haţeg – Elicopterele medicale pot ateriza, din această lună, şi la spitalul din Haţeg pentru a prelua pacienţii care au nevoie de intervenţii medicale în clinici universitare. Investiţia a costat bugetul Primăriei Haţeg peste 100.000 de lei, fiind realizată în regie proprie de către administraţia publică locală.

„Nu a fost o lucrare simplă, mai ales că a trebuit să demolăm 15 garaje ce erau amplasate în apropierea heliportului. A fost nevoie de o conslidare a platformei de aterizare, iar pentru acest lucru s-a săpat la o adâncime de 50 de metri. Heliportul a fost dotat şi cu un sistem de balizaj, astfel că elicopterele vor putea ateriza şi pe timpul nopţii”, a declarat primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş.

Heliportul este esenţial atunci când vine vorba de scurtarea timpului de intervenţie în încercarea de salvare a vieţilor omeneşti, afirmă reprezentanţii spitalului din oraşul Haţeg.

„În munca noastră, ne confruntăm cu situaţii în care avem nevoie de sprijinul unui elicopter, deoarece apar cazuri extrem de grave pe care nu le putem trata în spitalul de aici. De aceea, este nevoie ca bolnavii să fie transferaţi spre o clinică universitară. Faptul că avem această pistă în curtea spitalului este un avantaj extrem de mare. De regulă, aparatele de zbor medicale aterizează pe stadioane la o distanţă considerabilă de unitatea medicală, iar pentru salvarea vieţii unui om contează fiecare secundă”, a precizat directorul medical al Spitalului din Haţeg, Ştefan Iancu.
Construirea unui heliport reprezintă încă o promisiune onorată de primarul oraşului Haţeg. Nicolae Timiş spunea, în primăvară, după salvarea de la închidere a spitalului din Haţeg, că sănătatea reprezintă o prioritate pentru autorităţile locale. De atunci au urmat investiţii în modernizarea spitalului, dotarea şi pornirea unor echipamente medicale performante-inclusiv RMN, iar acum pista pentru aterizarea elicopterelor în curtea spitalului.

Popularity: 9% [?]

Mircea Pătrânjan

Romos – Sărbătoarea Crăciunului aduce bucurie pentru toată lumea, copiii fiind însă cei mai fericiţi de cadourile pe care le primesc de la Moşul. În comuna Romos a devenit o tradiţie ca Moş Crăciun să treacă şi pe la Primărie şi să lase acolo câte un pachet pentru copiii cuminţi. Se pare că anul acesta toţi micuţii l-au impresionat pe Moş Crăciun, drept pentru care în joia dinaintea Crăciunului vor primi ceva bun.

„Le vom oferi copiilor de la grădiniţă şi până la clasa a patra câteva mici atenţii din partea lui Moş Crăciun. Încercăm să păstrăm obiceiurile tradiţionale de Sărbătorile Crăciunului”, a spus primarul comunei Romos, Mircea Pătrânjan.

De cadourile lui Moş Crăciun vor beneficia 280 de copii din comuna Romos.

Sărbătoarea Crăciunului va fi marcată la Romos şi prin preparatele din bucătăria tradiţională, dar şi prin obiceiul Căluşarului, pentru care localnicii sunt recunoscuţi în toată ţara.

Popularity: 7% [?]

Râu de Mori – Un nou cămin cultural va fi inaugurat duminică, 18 decembrie, la ora 13.00, în satul Sibişel, din comuna Râu de Mori. Investiţia va deservi şi satul vecin Ohaba-Sibişel, construcţia fiind potrivită atât entru spectacole, dar şi pentru reuniuni informale.

Festivităţile dedicate deschiderii noului cămin cultural vor include o manifestare dedicată populaţiei de rit neo-protestant, majoritară în cele două sate, după care, de la ora 16.00, va avea loc un concert de colinde realizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Păstrarea Culturii Tradiţionale Hunedoara.

Pe scena căminului cultural vor urca nume cunoscute ale muzicii populare din judeţul Hunedoara, care vor aduce bucuria Crăciunului în sufletele tuturor celor prezenţi.

Popularity: 7% [?]

In fiecare an aşteptăm cu aceeaşi bucurie şi emoţie Crăciunul – o sărbătoare dragă nouă, plină de semnificaţii, în care apropierea de cei dragi, ne face parcă mai buni, mai toleranţi. Crăciunul este sărbătorit în întreaga lume. El îmbină elemente universal întâlnite, cum ar fi împodobirea bradului, cu altele, mai puţin cunoscute, specifice zonei.

Ignat

În religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea Soarele în cea mai scurtă zi a anului, solstiţiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. Dupa aceea ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii.

În zilele noastre, pe 20 decembrie, de Ignat are loc sacrificarea porcului. Această tradiţie este respectată îndeosebi la sat, unde totul se desfăşoară conform unui adevărat ritual. Bărbaţii se ocupă de treaba de mai grea, dar şi mai plină de simboluri, care implică îjunghiatul propriu-zis şi pârlitul porcului. Dar bucatele pregătite în casă, nu pot fi consumate până ce nu au fost sfinţite de preot.

Mersul cu capra

Bătrânii considerau capra ca fiind animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea. La origini, ˝jocul caprei˝ (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) a fost un ceremonial grav, de cult. De-a lungul timpului acesta a devenit un ritual menit să aducă prosperitate în anul care vine. În zilele noastre, acest joc a rămas un pretext pentru revigorarea unor tradiţii din bătrâni, etalarea unor costume, covoare, ştergare tradiţionale în culorii vii.

Colindatul

Colindatul deschide de obicei ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de Anul Nou. La sate, cu colinda merg copii şi flăcăii. Aceştia sunt organizaţi într-o ˝ceată˝, cu o ierarhie bine stabilită, existând un conducător şi un loc de întâlnire.

În trecut, flăcăii cu vârste cuprinse între 18-20 ani erau cei care mergeau la colindat. Aceştia îşi găseau o ˝gazdă˝ la care stăteau pe toată perioada sărbătorilor şi nu aveau voie să umble singuri pe uliţele satului, ci doar în ceată.

Tot ce se petrece în această perioadă trebuie sa aibă un caracter augural, colindele caracterizându-se prin crearea unei atmosfere pline de optimism în care se formulează dorinţe şi năzuinţe ale oamenilor, acestea atingând chiar limitele fabulosului.

Steaua

De la Crăciun şi până la Bobotează copiii umblă cu steaua, un obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele creştine.
Acest obicei vrea să amintească steaua care a vestit naşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi.
Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievala a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanţă calvină şi multe din ele, chiar din tradiţiile locale. Micul cor al stelarilor cântă versuri religiose despre naşterea lui Iisus: “Steaua sus răsare”, “În oraşul Vitleem”, “Trei crai de la răsărit”.

Pomul de Crăciun

Obiceiul bradului de Crăciun a fost împrumutat din Europa apuseană. Se presupune că ar aparţine de fapt lumii germane păgâne, de unde a fost treptat asimilat de creştinism. La noi datina împodobirii unui pom sau a unei ramuri verzi se întâlnea numai la nuntă (bradul de nuntă) sau la moartea unui flăcău sau fete mari. Ca obicei de Crăciun, era practicat până la sfârşitul secolului al XIX-lea de nemţii care locuiau la oraşe. După primul război mondial acest obicei s-a răspândit pe tot teritoriul ţării.

(Surse:www.desarbatori.ro/craciun/traditii )

Popularity: 7% [?]