Ziarul Accent Media Deva, presa locala si publicitate Hunedoara

Peste 20.000 de fermieri din judeţul Hunedoara vor beneficia de plata mai multor feluri de subvenţii pentru terenurile cultivate, păşuni, fâneţe sau pentru că lucrează pământul în zone montane defavorizate. Valoarea totală a sumelor de bani ce vor fi încasate de agricultori se ridică la circa 50 de milioane de euro.

Deva - Este vorba de 20.573 de fermieri hunedoreni care au depus cereri pentru subvenţii. Ei vor intra în posesia banilor până, cel mai târziu, la finalul lunii ianuarie 2012. Directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Hunedoara, Veronica Borungel, a precizat că solitările de acordare a subvenţiilor au fost depuse de aproape 23.000 de fermieri, toate cererile urmând să fie procesate de angajaţii APIA Hunedoara.

Agricultorii care lucrează pământul în 45 de comune hunedorene considerate că fac parte din zone montane defavorizate primesc, în plus, pe hectar, un ajutor financiar de 107 euro.

Pentru credite

Pe de altă parte, reprezentanţii APIA Hunedoara au informat că beneficiarii plăţilor naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic la bovine, ovine şi caprine, pentru anul în curs, pot primi adeverinţe din partea instituţiei în situaţia în care intenţionează să acceseze credite bancare pentru finanţarea activităţilor curente, de la băncile care au încheiate convenţii au APIA.

Creditele vor oferi posibilitatea finanţării fermierilor până când vor primi sumele cuvenite sub forma primei (subvenţiei) pe cap de animal, la care au dreptul, conform legii. Creditul poate acoperi 90% din valoarea subvenţiei calculate.

Popularity: 4% [?]

Uniunea Europeană acordă finanţăro de până la 40.000 de euro pentru tinerii care au decis să se instaleze la sate şi să-şi deschisă acolo o exploataţie agricolă. Sesiunea pentru depunerea proiectelor este deschisă numai până pe 13 ianuarie 2012, aşa că persoanele interesate trebuie să se grăbească.

Deva – În perioada 28 noiembrie 2011– 13 ianuarie 2012, tinerii care doresc să se instaleze în mediul rural ca şefi de exploataţie agricolă, pot solicita fonduri nerambursabile. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit desfăşoară acum o nouă sesiune pentru depunerea proiectelor de finanţare aferente Măsurii 112 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. Fondurile nerambursabile alocate pentru această sesiune de primire a proiectelor sunt de 50 de milioane de euro.

40.000 euro pentru o exploataţie

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 12.000 euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE (Unitate de Dimensiune Economică). În cazul extinderii exploataţiei agricole, sprijinul pentru instalarea fermierului poate creşte cu 4.000 euro/1 UDE, dar nu va putea depăşi 40.000 euro/exploataţie, se arată într-un comunicat de presă al APDRP. Aceste plafoane de finanţare sunt eligibile sub rezerva aprobării ulterioare a Comisiei Europene. Pentru instalarea tinerilor fermieri, principiul finanţării nerambursabile este acela al acordării unei prime de instalare. Acest sprijin va fi acordat în două tranşe de plată, respectiv prima tranşă în procent de 60% din valoarea sprijinului de instalare, iar a doua tranşă va fi de 40% din totalul sprijinului. Pentru a primi finanţare nerambursabilă, solicitantul trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent acestei măsuri de finanţare, disponibil pe site-ul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Limita de vârstă

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri are ca scop dezvoltarea exploataţiilor agricole, care produc în principal produse agricole vegetale şi animale pentru consum uman şi hrana animalelor. Potrivit comunicatului de presă remis de APDRP, beneficiarii eligibili pentru fondurile nerambursabile acordate prin Măsura 112 sunt fermierii în vârstă de până la 40 de ani, persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică cuprinsă intre 6 şi 40 UDE, este situată pe teritoriul ţării şi este înregistrată în Registrul unic de identificare APIA şi Registrul agricol. APDRP precizează că, în situaţia în care se constată că exploataţia agricolă a solicitantului îndeplinea condiţia minimă, adică dimensiunea acesteia era cuprinsă între 6 – 40 UDE, cu mai mult de douăsprezece luni înainte de depunerea Cererii de Finanţare, aceasta nu este eligibilă pentru sprijin. Nu se acordă sprijin prin această Măsură exploataţiilor care nu sunt preluate integral de la cedenţi, se menţionează în comunicat. Preluarea unei exploataţii agicole reprezintă trecerea tuturor terenurilor agricole şi a animalelor înregistrate în Registrul unic de identificare de la APIA, de la cedent la cesionar, cu excepţia locuinţei şi a terenului aferent acesteia.

Cristina Danilescu

Popularity: 6% [?]

Agricultorii, persoane fizice sau arendaşi, vor plăti un impozit de 2% pentru veniturile obţinute din valorificarea recoltei, dacă aceasta a fost vândută unităţilor speciale de colectare, celor de procesare industrială sau altor firme pentru utilizare directă.

Noile reglementări definesc unităţile specializate pentru colectare ca fiind cele în care se stochează recolta pentru a fi pusă la păstrare în bune condiţii (magazii, depozite şi silozuri).

Unităţile de procesare industrială a produselor vegetale sunt acele entităţi care modifică substanţial produsul agricol în alimente sau furaje, cum ar unităţile de procesare industrială pentru cereale boabe, leguminoase boabe uscate, rădăcinoase, legume cultivate în câmp, plante industriale, furaje verzi din teren arabil, fructe. În aceeaşi categorie intră şi complexele zootehnice.

Declarare şi plată impozit

Impozitul se calculează prin reţinere directă, la momentul în care agricultorul primeşte banii pentru recolta ce a fost cumpărată de către clienţii săi. Practic, se aplică o cotă de 2% asupra venitului brut obţinut, iar producătorul mai primeşte în mână diferenţa de bani.

Impozitul calculat şi reţinut este impozit final şi se plăteşte la bugetul de stat în contul unic până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

”Sunt exceptaţi de la plata impozitului contribuabilii persoane fizice care sunt înregistraţi la organul fiscal pentru veniturile din activităţi agricole. Fiind impuşi pe bază de norme de venit sau în sistem real, pe baza contabilităţii în partidă simplă, nu datorează impozitul de 2%”, a explicat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Hunedoara, Liviu Beldean.

Pentru impozitul reţinut la sursă, plătitorii de venit au obligaţia să depună până în ultima zi a lunii februarie a anului următor pentru veniturile realizate în anul curent, formularul 205 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, pe beneficiari de venit”.

Produse agricole – produsele agricole vegetale obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole. Exemple: cereale pentru boabe (grâu, secară, orz, ovăz, orez, porumb etc.), leguminoase boabe uscate (mazăre boabe, năut boabe, fasole boabe etc.), rădăcinoase (cartofi, sfeclă de zahăr, sfeclă furajeră etc.), plante industriale (rapiţă, floarea-soarelui, soia boabe, in pentru ulei – seminţe, tutun etc.), furaje verzi din teren arabil (porumb verde furajer, trifoi, lucernă etc.), legume cultivate în câmp (varză, spanac, salată verde, pepeni, vinete, castraveţi, ardei, dovlecei, morcovi etc.), fructe (piersici, caise, struguri, cireşe, vişine, nuci, gutui, zmeură, mere, pere etc.).

Popularity: 9% [?]

În judeţul Hunedoara nu a mai plouat de săptămâni bune. Rezerva de apă din sol este mai mică de zece ori faţă de normal. Culturile de grâu au fost însămânţate pe jumătate din cât ar fi fost necesar.

Deva – Agricultorii hunedoreni sunt extrem de îngrijoraţi de vremea excesiv de uscată din ultimele luni. Chiar dacă timpul a fost favorabil pentru recoltarea grâului, acum este nevoie de apă pentru germinarea seminţelor puse în pământ pentru noua cultură. Cei care au apucat să semene aşteaptă să vin să ploile pentru că altfel toată munca lor din toamnă va fi compromisă.

Datele oficiale ale Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Hunedoara arată că mai puţin de o jumătate din culturile de toamnă a fost semănată.

”În toamna anului trecut aveam însămânţate peste 12.000 de hectare cu grâu şi alte păioase, plante furajere, legume şi rapiţă. Din păcate, seceta din acest an a făcut ca suprafeţele însămânţate să ajungă doar la 5.000 de hectare, din care 4.000 de hectare sunt cu grâu de toamnă, iar restul cu plante furajere, rapiţă şi legume”, a declarat directorul DADR Hunedoara, Ioan Ştefan.

De zece ori mai puţin

Specialiştii în agricultură au măsurat rezerva de apă din sol şi au constatat că aceasta a scăzut foarte mult pe fondul absenţei ploilor. Cantitatea de precipitaţii înregistrată în judeţul Hunedoara în lunile august, septembrie şi octombrie totalizează 25 de litri pe metrul pătrat, faţă de 275 de litri pe metrul pătrat, cât a plouat în perioada similară din anul 2010.

”Din cauza secetei, pe câmp nu se poate lucra decât cu tractoare de mare putere. Fermierii care au reuşit să însămânţeze grâul de toamnă, iar acesta a reuşit să germineze, se confruntă acum cu problema lipsei de apă în sol şi riscă să-şi compromită cultura”, a menţionat directorul DADR Hunedoara.

Ţăranii sunt îngrijoraţi şi spun că nu mai pot nici măcar să sape în grădină. „Am încercat să folosesc un hârleţ, dar nici nu intră în pământ. Locul este plin de crăpături şi extrem de tare. Poate dă Dumnezeu un pic de ploaie”, spunea un localnic din comuna Veţel, localitate puternic afectată de secetă.

Speranţe

El a explicat că există şanse ca o parte din recolta de grâu de anul viitor să mai fie salvată, în situaţia în care va ploua, chiar şi în noiembrie, deoarece încă se mai poate semăna. Altfel, mai rămâne soluţia însămânţărilor cu grâu de primăvară, chiar dacă acesta are un randament al producţiei mai mic.

Agricultură
În judeţul Hunedoara suprafaţa totală prevăzută pentru însămânţările anuale cu diverse culturi este de circa 80.000 de hectare. Anul 2011 a fost unul foarte bun pentru agricultorii hunedoreni, producţia de grâu obţinută fiind, în medie, de peste 3.000 de kilograme la hectar.

Popularity: 10% [?]

Cea mai recentă temă abordată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) se referă la „Tehnologia în folosul beneficiarilor solicitanţi de fonduri U.E şi buget naţional”.

Potrivit directorului general al APIA, Florin Marius Faur, o serie de date importante pentru beneficari vor fi transmise de acum prin intemediul mesajelor telefonice ori a e-mail-ului.

Transmiterea de date prin mesaj telefonic scris sau e-mail

Această măsură este dedicată tuturor fermierilor beneficiari, care au în baza de date a APIA. un număr de telefon mobil şi/sau e-mail, datele transmise putând fi de tip financiar (momentul plăţii), notificări sau solicitări de clarificare. Transmiterea în format mesaj telefonic şi/sau e-mail va asigura o reducere de peste 90% a a costurilor specifice, se arată întru-un comunicat de presă al instituţiei. Această măsură este deja activă şi vizează anunţarea momentului efectuării plăţii avansului de 42 EURO/ha pentru fermierii care au depus cereri în campania SAPS 2011 (sprijin pe unitate de suprafaţă) şi care au în baza de date APIA un număr de telefon mobil şi/sau e-mail, respectiv 150.000 de fermieri din totalul de 1.08 milioane fermieri care vor beneficia de aceste plăţi, la nivel naţional.

Depunerea cererilor în format electronic

Depunerea cererilor în format electronic este o măsură gratuită la dispoziţia fermierilor care depun cereri pentru accesarea plăţilor directe pe unitate de suprafaţă, plăţi pentru zone defavorizate, plăţilor complementare de la bugetul naţional, mai precizează comunicatul. Aceasta aplicaţie implica utilizarea unui computer conectat la internet, ea permiţând fermierului să îşi vizualizeze din orice locaţie parcelele din propria exploataţie, să le măsoare, să le marcheze, să introducă date cu privire la suprafeţele utilizate, blocurile fizice în care apar, precum şi culturile înfiinţate. Prin completarea electronică a cererilor se asigură reducerea problemelor de supradeclarare, poziţionarea corectă a suprafeţelor în blocurile fizice, timpi foarte reduşi pentru depunerea cererii etc. În anul 2011, un procent de 99,7 fermieri au depus cereri în format electronic, utilizând aplicaţia IPA Online în baza unei parole şi a unui identificator. Astfel, fermierii pot derula această procedură de depunere a cererii de sprijin fără a fi nevoie să se deplaseze la Centrele locale sau judeţene ale APIA. Fereastra de dialog cu beneficiarii asigură posibilitatea ca fermierii, în baza unei parole şi a unui identificator primite acasă, să poata afla stadiul în care regăseşte cererea de plată depusă pentru plăţi directe. Această aplicaţie, susţin reprezentanţii APIA, va fi activă începând cu campania SAPS 2012, după preluarea cererilor de sprijin pe unitate de suprafaţă. În aceeaşi perioadă, APIA va putea confrunta informaţiile legate de explotaţiile din baza de date proprie, cu cele din Registrul agricol în format electronic, eliminându-se în acest fel o serie de deplasări pe care fermierii le au pentru clarificări, implicit o serie de documente în format scris şi, nu în ultimul rând o mai mare coerenţă, precizie şi trasabilitate a datelor.

Cristina Danilescu

Popularity: 9% [?]

De la începutul acestui an şi până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a primit peste 35.700 de cereri de finanţare pentru măsurile de investiţii pe care le implementează. Valoarea solicitată prin aceste proiecte este de 2.19 miliarde de euro.

Alocările financiare, depăşite

Din cele peste 35,000 de cereri de finanţare depuse de beneficiari la APDRP în decursul acestui an, au fost selectate pentru a primi finanţare 19.055 de cereri, valoarea însumată fiind de 591.82 de milioane de euro. Multe solicitări nu au avut şansa de a fi finanţate , din cauză că alocările financiare pentru sesiunile de depuneri au fost cu mult depăşite.

Măsuri de interes

Printre cele mai solicitate măsuri de investiţii în mediul rural a rămas, şi în acest an „Modernizarea exploataţiilor agricole”, respectiv Măsura 121, care aproape şi-a epuizat fondurile pentru întreaga perioadă de implementare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2014, precizează un comunicat de presă al APDRP. Pentru această măsură, doar în cursul anului 2011 instituţia a primit 571 de cereri de finanţare, dintre care au fost contractate 174, valoarea acestora fiind de 93.95 milioane de euro. În cadrul Masurii 121, procesul de contractare continuă, deşi până acum au fost finalizate aproape 1000 de proiecte, în valoare de 207.47 milioane de euro. O altă măsură care a avut priză la agricultorii români este „Instalarea tinerilor fermieri”, Măsura 112. Interesul tinerilor sub 40 de ani pentru această măsura a fost covârşitor. Astefel că, doar în 2011 au fost depuse 4.083 proiecte, în valoare de 83.63 de milioane de euro, aproape dublu cât pentru întreg anul 2010, se arată în comunicatul remis de APDRP. Pe acest tip de investiţii au fost semnate contracte de finanţare cu 2.565 tineri fermieri, observându-se un echilibru între proiectele promovate de către femei, în număr de 1.109 şi cele promovate de către bărbaţi, respectiv 1.456 proiecte.

Măsura 141 – „Încurajarea fermelor agricole de semi – subzistenţă” a generat un aflux foarte mare de cereri de finanţare, precizează acelaşi comunicat de presă. Numărul solicitărilor de puse pe această măsură este de 26.942, în valoare de 202.06 milioane de euro. APDRP a contractat în cursul acestui an 15.796 proiecte, celelalte fiind încă în etapa de evaluare.Măsura dedicată microîntreprinderilor a atras un interes major în cursul acestui an, aşa încât 2.552 de societăţi au depus cereri de finanţare.

Turismul rural, finanţat prin Măsura 313, a avut un interes mai mic în această perioadă, fiind depuse 297 de proiecte în valoare de 45.27 de milioane de euro, cele mai multe vizând capacităţi de cazare, aproximativ 160 de cereri. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice împreună cu Schema de Ajutor N578/2009 au atras 482 de proiecte, în valoare de 395.16 milioane de euro. În ceea ce priveşte finanţările destinate autorităţilor publice, în primele nouă luni ale acestui an au fost depuse 186 de proiecte pentru investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010 şi 660 de cereri finanţate pentru măsura vizând îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi silvice.

Valoarea tuturor acestor proiecte depăşeşte suma de 877 de milioane de euro.

Cristina Danilescu

Popularity: 8% [?]

Fermierii care au ales să practice agricultura ecologică şi care doresc ajutoare financiare în acest sens, trebuie să se grăbească cu depunerea cererilor. APIA mai poate înregistra solicitările acestei categorii de beneficiari doar până luni, 17 octombrie, a.c.

În schimb, cererile privind ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură pot fi depuse pe tot parcursul lunii, la centrul judeţean APIA.

Fermele ecologice pot primi, anual, între 1500-3800 euro

Cererile de acodrare a ajutorului specific acordat pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole din sectorul de agricultură ecologică, pot fi depuse la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi pentru Intervenţie în Agricultură până la data de 17 octombrie 2011, inclusiv. Ajutorul specific se acordă pentru exploataţiile din producţia vegetală şi animalieră care sunt înregistrate în sistemul de agricultură ecologică şi care se află în perioada de trecere de la agricultura convenţională la agricultura ecologică. Pe lângă criteriile generale care trebuie îndeplinite pentru a primi subvenţia,în cazul beneficiariilor din producţia vegetală, suprafaţa agricolă în folosinţă trebuie să fie de 0,30 ha, ocupată cu diferite culturi. „În evidenţele DADR Hunedoara sunt înregistrate,în sistemul de agricultură ecologică, 180 de ferme. Acestea ar fi trebuit să se regăsească şi la noi. Din păcate, nu toate îndeplinesc condiţiile pentru a putea obţine ajutorul de stat. Până acum au fost depuse 68 de cereri, dar cel puţin 40 de solicitanţi mai sunt aşteptaţi pe ultima sută de metri”, a declarat Veronica Borungel, director APIA Hunedoara. Pentru acest tip de ajutor specific, la nivel naţional, au fost alocaţi 3.098.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă. Plafonul stabilit se raportează la numărul de beneficiari eligibili. Ea a precizat că „nivelul sprijinului este diferit, de la caz la caz, dar o fermă ecologică ar putea primi între 1500-3800 euro, anual. Agricultura ecologică ar putea avea un viitor în România. Terenurile nelucrate care au stat în adormire 20 de ani îndeplinesc condiţiile unei agriculturi ecologice. Lipsesc, însă, grupurile de producători care să protejeze produsele româneşti”.

Plăţile pe suprafaţă, din 16 octombrie

Directorul APIA a mai declarat că, „în ceea ce priveşte acordarea ajutorului de stat pentru motorină, au fost depuse, până acum, 54 de cereri. Ne aşteptam la mai multe solicitări, dar încă mai este timp, până la sfârşitul acestei luni. Valoarea accizei decontate este, pentru acest an, de 1,20 lei/litru de motorină ”. Cele mai bune veşti îi vizează, însă, pe utilizatorii de terenuri agricole. „Din 16 octombrie începe acordarea plăţilor pe suprafaţă pe anul 2011. Se va plăti, în avans, 42 euro/ha, urmând ca diferenţa să intre în conturile fermierilor până la sfârşitul acestui an. La nivelul judeţului nostru, în acest sens, au fost depuse 22.500 cereri, suprafaţa eligibilă la plată fiind de 149.980 ha teren ”.

Cristina Danilescu

Popularity: 9% [?]

Expoziţia şi bursa de ovine, manifestare ajunsă la cea de-a VII-a ediţie, a reuşit să atragă, duminică, pe platoul de la Costeşti, sute de vizitatori. În acest an, organizatorii – Primăria comunei Orăştioara de Sus şi Asociaţia Crescătorilor de Ovine „Dacia” au amenajat 120 de ţarcuri în care crescătorii de oi şi-au putut etala ţurcanele mândre şi oacheşe.

Costeşti – Peste 90 de crescători de ţurcane din judeţul Hunedoara au luat parte la expoziţie, coborând de la stână cele mai valoroase mioare, oi şi berbeci din efectivele pe care le deţin. Viorel Bodea, primarul comunei Orăştioara de Sus, susţine că „în ultimii ani, numărul de ovine a crescut semnificativ, ajungând ca, la această dată, în comună să fie înregistrate aproape 15000 de capete. Oamenii nu au renunţat la vechile îndeletniciri, ceea ce e un lucru remarcabil. E, practic, cel mai frumos mod în care locuitorii de la poalele Munţilor Oraştiei pot duce tradiţia mai departe”. Chiar şi fermierii par a fi mândri de animalele lor pe care le îngrijesc cu drag, din generaţie în generaţie. Dorel Voina, un pasionat crescător de oi din satul Pricaz spune ca acum are peste 800 de capete de ovine. „Ne place să creştem ţurcane. Ocupaţia asta o avem de ani de zile. În decursul timpului, am încercat să creştem efectivul şi să păstrăm în fermă animale performante, astfel încât să cunoaştem un progres economic. Nu e întodeauna uşor, dar nici nu ne plângem. Iar faptul că statul ne ajută, prin acordarea de subvenţii, de exemplu, este un lucru extraordinar”, a afirmat fermierul.

Ciobanii, aprecitaţi şi încurajaţi de autorităţi

Încurjaţi de organizatori, ciobanii care s-au încăpăţânat să coboare de la munte cele mai performante şi mai arătoase ţurcane, au fost recompensaţi. După bonitarea animalelor, juriul, format din specialişti în zootehnie, a decis cu greu care dintre participanţi să fie premiaţi. Dumitru Andreşoiu, un renumit crescător de oi din Orăştioara de Sus, a ocupat locul I şi a fost felicitat pentru numarul record de oi pe care il deţine, respectiv 10000 de capete. Premiul pentru locul al II-lea i-a revenit lui Dorin Demean, din Băiţa, în timp ce Ioan Lalu, din Sâncrai, s-a clasat pe locul al III-lea la categoria „Crescătorul cu cea mai mare producţie pe cap de ovină”. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Hunedoara şi Asociaţia Crescătorilor de Păsări şi Animale a oferit o cupă aniversară Ministrului Agriculturii. Prezent la bursa de la Costeşti, Valeriu Tabără a declarat că „sectorul ovinelor a evoluat foarte mult în ultimii ani, având potenţial de dezvoltare. Am constatat că pe pieţele externe, cererea de carne de oaie este în creştere. Există, totodată, o cerere foarte mare şi la lână, ceea ce nu s-a valorificat în ultimii 20 de ani” . Statisticile oferite de specialiştii în zootehnie arată că, Ţurcana este rasa cea mai apreciată în judeţul nostru, reprezentând 90% din totalul ovinelor înregistrate. Tocmai de aceea, oile ţurcane sunt cotate pe piaţă la preţuri care variază între 200 şi 800 lei/cap, valoarea fiind dată, evident de performanţă şi de calitate.

Cristina Danilescu

Popularity: 18% [?]

Tinerii fermieri care intenţionează să se instaleze la sat ar putea primi, din fonduri europene, un sprijin de până la 40000 de euro. Ajutorul nerambursabil va putea fi accesat în perioada 1-30 noiembrie 2011, când va fi activă următoarea sesiune de depunere a cererilor de finanţare pe Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”.

Succes naţional

Peste 4000 de proiecte conforme care vizează dezvoltarea exploataţiilor agricole conduse de tineri fermieri au fost depuse în luna iulie pe Măsura 112 aferentă Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la aproximativ 83,5 milioane de euro. Alocarea de 50 de mil. euro pentru această sesiune a fost depăşită, astfel că acordarea finanţării se va face, pentru prima oară, ţinând cont de puctajele obţinute de fiecare proiect, se arată într-un comunicat al APDRP. Tinerii au solicitat fonduri nerambursabile în special pentru dezvoltarea fermelor apicole şi vegetale, dar şi pentru exploataţii horticole ori de creştere a animalelor.

Plafon majorat

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit se află în plin proces de modificare a procedurilor aferente Măsurii 112. „Pentru sesiunea din luna noiembrie, tinerii care doresc să ducă mai departe tradiţia şi dragostea pentru agricultură ar putea obţine un sprijin financiar maxim de 40000 euro. La sesiunea precedentă, plafonul maxim pe acesată măsură a fost de 25000 euro. Astfel, sprijinul propus pentru intalare creşte de la 10000 euro la 12000 euro pentru o exploataţie agricolă de dimensiunea minimă de 6 UDE”, a declarat Adina Mihaiela Moga, director OJPDRP Hunedoara. Noutăţile propuse se referă şi la pregătirea profesională a şefilor de exploataţie agricolă. Acestora le va fi necesar un certificat de calificare sau de absolvire al unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol. Certificatele pot fi prezentate nu doar de absolvenţii de liceu, ci şi de cei ai şcolilor profesionale sau de arte şi meserii, altele dacât cele cu profil agricol. „ Aşteptăm ca aceste propuneri să devină certitudine. Până atunci însă, uşa Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit rămâne deschisă pentru toţi cei care doresc să dezvolte agricultura hunedoreană”, a precizat Adina Mihaiela Moga.

Măsura 112 – Condiţii minime obligatorii

Pentru a putea primi sprijin în cadrul acestei măsuri, solicitantul trebuie să aibe vârsta sub 40 de ani şi să se instaleze pentru prima dată în exploataţia agricolă ca şi conducător al acesteia. El trebuie să deţină ori să se angajeze că va dobândi competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea propusă şi va prezenta un plan de afaceri referitor la dezvoltarea fermei.

Cristina Danilescu

Popularity: 16% [?]

Cea de-a XI-a ediţie a  târgului –expoziţie Bălţata Românească, desfaşurat duminică , la Băcia, a reuşit să atragă sute de vizitatori. Concursul destinat celor mai frumoase exemplare de bovine din rasa Bălţata Româneacă a căpătat, anul acesta, o tentă  judeţeană. Din cele 25 de taurine înscrise în competiţie, Marele premiu si, implicit, titlul de Miss Băcia 2011 a fost câştigat de Steluţa, o vaca în vârstă de doi ani şi jumătate.

Steluţa- Miss Băcia 2011

În competiţie au fost înscrise 25 de taurine, la toate cele trei categorii: vaci, juninci şi viţele. De această dată, au avut prilejul să se mândrească cu frumoasele bălţatele şi crescătorii de animale din comunele învecinate. Aflat la prima participare de acest gen, Alexandru Bota din Veţel a convins juriul şi publicul, deoptrivă, că Steluţa, vaca sa de doi ani şi jumătate este cea mai frumoasă concurentă.”

Am vizitat anul trecut tărgul şi, vazînd animalele din concurs, mi-am dat seama ca, dacă aş participa şi eu cu bălţatele mele, sigur aş cîştiga. Mă aşteptam la asta. Mai avem în gospodărie încă două viţele la fel de valoroase. Important, pentru mine,este faptul că tinerii au înţeles să iubească şi să ingrijească animalele, pentru că doar aşa se pot obţine rezultate bune”, a marturisit fermierul.

La categoria viţele, căştigătoare a fost desemnată Cristinuţa, o viţea provenită din gospodăria lui Traian Şortan, din Băcia. Gheorghe Sabău din Petreni a demonstrat ca Joiana este cea mai frumoasă junincă din concurs, iar Dănilă Horvat din Băcia, un pasionat de creşterea acestei rase, a primit premiul pentru Vireana, un exemplar superb, în vârstă de cinci ani.

Potenţial

Cu ajutorul sponsorilor, fiecare fermier care şi-a înscris animalele în competiţie a fost recompensat cu diplome de participare, cu premii constând în furaje sau bani. “Mă bucură prezenţa numeroasă a participanţilor şi, în special, interesul tinerilor în ceea ce priveşte creşterea animalelor. Am încercat, totodată, să promovăm produsele agricole cultivate de fermieri în zonă, dovadă fiind numeroasele exponate de acest gen”, a declarat Emil Rîşteiu, primarul comunei Băcia.

Alături de oficialităţile judeţene şi de politicieni s-a aflat Petru Daea, fostul ministru al Agriculturii, preşedinte al Comisiei de Agricultură din Senat. El i-a îndemnat pe fermierii hunedoreni “să rămână legaţi de dragostea de animale. La fel, cei care conduc administrativ şi politic ţara, să rămână şi ei legaţi de interesul agriculturii”.

Efective în scădere, dar valoroase

Rasa Bălţata Românească, de tip Simmental, cu însuţiri de producţie mixtă, pentru carne –lapte, este principla rasă de taurine din România, atât pentru ponderea numeric, precum şi prin însuşirile bune pentru ambele producţii, susţin specialiştii. În judeţul nostrum, această rasă reprezintă 78,8% din totalul taurinelor.

“Din punct de vedere numeric, acest efectiv a cunoscut o scădere în ultimii ani.În schimb, putem spune că, performanţele bălţatei Romîneşti sunt în ascensiune. Este o rasă de la care se obţine, în cursul unui an o producţie de 3500-4000 de litri de lapte în condiţii de furajare normal. Este recunoscută ca o rasă mixtă, fiind bună producătoare de carne. Aşadar, Bălţata Românească continuă să ramână pe  locul fruntaş pe care îl merită”, a precizat Ioan Ştefan, directorul DADR Hunedoara

Cristina Danilescu

Popularity: 12% [?]