Ziarul Accent Media Deva, presa locala si publicitate Hunedoara

Episcopia Devei şi Hunedoarei, împreună cu Asociaţia Profesorilor de Istorie din România „Clio” – filiala Hunedoara, au organizat, în zilele de 10 şi 11 februarie, la Deva, un simpozion internaţional, dedicat istoricului, omului politic şi academicianului Silviu Dragomir, de la a cărui trecere în eternitate s-au împlinit 50 de ani.

Orăştie – Municipiul Orăştie a fost reprezentat la acest simpozion de o delegaţie formată din primarul Alexandru Munteanu, Pr. Prot. Narcis Terchet, prof. Miron Simedrea, preşedintele Filialei 43 a Societăţii „Limba noastră cea română” şi prof. Aurel Ursu, preşedintele Despărţământului ASTRA „Aurel Vlaicu”.

Silviu Dragomir

Comparabil din multe puncte de vedere cu Congresul spiritualităţii româneşti, care se desfăşoară anual la alba Iulia, simpozionul dedicat lui Silviu Dragomir a fost onorat de personalităţi ale vieţii culturale şi spirituale din România, Ungaria, Serbia şi Bulgaria.

„A fost cu adevărat un eveniment de excepţie, cum rar se întâmplă să se organizeze în judeţul Hunedoara, mai ales că întregul simpozion a fost dedicat unuia dintre cei mai importanţi cercetători ai istoriei Transilvaniei şi unul dintre cei care au militat activ pentru Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, şi anume Silviu Dragomir. Sincere felicitări tuturor organizatorilor şi în special PreaSfinţitului părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei şi domnului profesor Simion Molnar, preşedintele filialei hunedorene a Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România” – au fost impresiile pe care le-a împărtăşit primarul Alexandru Munteanu în urma participări la acest simpozion internaţional.

Silviu Dragomir (1888 – 1962), istoric, teolog şi om politic, erudit de formaţie enciclopedică, s-a născut la Gurasada şi a studiat la Blaj, Novi Sad (Serbia), Cernăuţi, Viena şi Moscova. Formaţia sa intelectuală l-a propulsat, în 1928, ca membru activ al Academiei Române. S-a implicat în pregătirea terenului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, redactând, împreună cu alţi militanţi ardeleni, „Gazeta Poporului”. A fost secretar al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, , ministru secretar de stat şi ministru al Minorităţilor. S-a numărat printre cei mai redutabili opozanţi ai odiosului Diktat de la Viena (30 august 1940), când o bună parte din teritoriul Transilvaniei a căzut sub ocupaţie hortistă, pledând cauza ardeleană în „Consiliul de Coroană”.

Pentru activitatea sa politică, a fost arestat de către autorităţile regimului comunist şi încarcerat în temniţele de la Caransebeş (1949 – 1950) şi Sighet (1950 – 1955).

S-a stins la 23 februarie 1962, în Bucureşti, mormântul ilustrului cercetător aflându-se, însă, în chiar inima Ardealului, la Cluj.

Dan Burza

Popularity: 2% [?]

Motto: „O civilizaţie este întotdeauna tributară cuvântului”
(pr. Prot. Narcis Terchet)

Sub genericul „Oameni şi urme”, la Orăştie s-a desfăşurat un interesant simpozion a cărui abordare a gravitat în jurul cunoscutei edituri „Emma” şi a Asociaţiei Culturale „Florema Design”, patronate de către inimoşii soţi Ileana şi Paul Floran, binecunoscuţi publicului din oraşul Paliei pentru consistentele iniţiative culturale pe care le-au avut, susţinut şi transpus în practică.

Orăştie – Evenimentul, gândit şi prezentat de scriitorul Dan Orghici, a permis ca soţii Floran să fie înconjuraţi, şi de această dată, de prieteni buni, de colaboratori şi de toţi cei care apreciază activitatea rodnicei edituri „Emma”, de mare însemnătate în viaţa culturală a municipiului Orăştie. De altfel, între invitaţi s-au numărat personalităţi culturale locale şi judeţene, alături de care s-au aflat reprezentanţi ai Consiliului Local Orăştie şi Lucian Heiuş, directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Hunedoara.

„Sunt fericit să văd că la Orăştie există, încă, acea efervescenţă care oferă imbold actului cultural sub toate formele sale de manifestare. Este meritul unor asociaţii culturale de profil, printre care menţionez: Despărţământul Astra, Filiala 43 Orăştie a Societăţii „Limba noastră cea română”, Asociaţia „Florema Design” şi, implicit, editura „Emma”. Dar, cel mai îmbucurător fapt este acela că între toate organizaţiile culturale există o colaborare strânsă şi cred că acesta este adevăratul pilon de susţinere a actului cultural” – a spus primarul Alexandru Munteanu, în cuvântul său de deschidere.

Soţii Floran au fost distinşi, în cadrul simpozionului, cu câteva atenţii simbolice, dar menite să reliefeze nu numai importanţa şi valoarea editurii pe care o conduc, ci şi calităţile lor umane şi profesionale, care au creat o veritabilă punte de legătură între „Emma” şi oamenii de litere din Orăştie şi nu numai.

În finalul simpozionului, evident emoţionaţi şi cu modestia care îi caracterizează, Ileana şi Paul Floran, au mulţumit tuturor participanţilor, promiţând că şi pe viitor, editura „Emma” şi Asociaţia „Florema Design” se vor număra printre organizaţiile vii, active, ale fenomenului cultural din oraşul Paliei.

Această veritabilă serată dedicată culturii, s-a încheiat cu un scurt recital de pian, oferit de către prof. Sonia Stâncel. Inspirat aleasă pentru încheierea unei seri dedicată culturii orăştiene, balada „Fur Elise”, compoziţie a inegalabilului Ludwig van Beethoven, a constituit o frumoasă pledoarie pentru frumos, pentru estetic, pentru sufletul înnobilat de mesajul şi magia cuvântului.

Dan Burza

Popularity: 2% [?]

Episcopia Devei şi Hunedoarei, Asociaţia Profesorilor de Istorie din România „CLIO” – Filiala Hunedoara organizează în 10 şi 11 februarie, Simpozionul Internaţional „ Academician Silviu Dragomir (1888-1962) – 50 de ani de la trecerea în eternitate”.

Silviu Dragomir s-a născut în comuna Gurasada, judeţul Hunedoara. A fost profesor universitar, doctor în teologie, istoric, academician, parlamentar şi ministru pentru minorităţi în mai multe guverne. Fiind membru al Consiliului de Coroană, s-a opus, în 1940, cedării Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Este exclus din învăţământul universitar în 1947 şi întemniţat la Sighet. A murit în martie 1962.

Popularity: 3% [?]

Scriitorul Valeriu Butulescu

Petroşani – Scriitorul Valeriu Butulescu a primit titlul de “Ambasador extraordinar al Culturii” din partea fundaţiei libaneze “Maison Naaman pour la culture”, după ce aforismele autorului din Petroşani au fost publicate în Liban.

“În urmă cu cinci ani, scriitorul libanez Naji Naaman a tradus în limba arabă şi a publicat cartea mea de aforisme “Oaze de nisip” (în traducere “Wahtun min ramle”). În acest fel, aforismele mele au început să fie cunoscute în ţări din Orientul Apropiat şi Nordul Africii”, a declarat Valeriu Butulescu.

Prin efortul Fundaţiei “Maison Naaman pour la Culture”, cartea a intrat în atenţia unor oameni de cultură din această zonă, fiind tradusă şi în alte limbi, astfel că acum volumul este cunoscut în Siria, Iordania, Emiratele Arabe, Irak, Egipt, Libia, Tunisia, Algeria sau Maroc.

Potrivit scriitorului hunedorean, Fundaţia “Maison Naaman pour la Culture” constituie o veritabilă punte de legătură între cultura arabă şi cea europeană. Fondatorul acesteia, scriitorul Naji Naaman, este un bun cunoscător al ambelor culturi, a studiat la Beirut, dar s-a desăvârşit intelectual la Paris, unde a şi absolvit celebra Universitate Sorbona.

Valeriu Butulescu a pus la dispoziţia Editurii Naaman, cu titlu gratuit, toate aforismele sale, respectând o mai veche declaraţie a sa în care spunea că a scris aforismele din dorinţa de a le dărui.

“Specificul activităţii acestei fundaţii este voluntariatul, promovarea dezinteresată a literaturii, din punct de vedere material. Nici autorii, nici traducătorii nu primesc bani pentru munca depusă, singura recompensă, deloc neglijabilă, fiind de natură pur spirituală”, a completat scriitorul român.

Valeriu Butulescu este apreciat de critici ca fiind unul dintre cei mai valoroşi autori contemporani de aforisme. Primul său volum de aforisme – “Oaze de nisip” – a apărut în 1985, iar în martie 1989 cartea a fost tradusă în limba engleză şi lansată în SUA. De atunci, aforismele semnate Valeriu Butulescu au fost făcute cunoscute în multe ţări ale lumii, cărţile sale fiind traduse în aproape 40 de limbi.

Popularity: 4% [?]

Deva – Teatrrul de Artă Deva deschide anul 2012 cu un spectacol de ţinută regizat de Horaţiu Mihaiu, de la Teatrul din Sfântu Gheorghe. Acesta a pus în scenă o parte din opera poetului suprarealist Gherasim Luca, foarte apreciat în Franţa pentru scrierile sale.

„Horaţiu Mihaiu practică un teatru al imaginii, în care muzica se îmbină cu gestul actorului. El porneşte de la lucruri care nu pot fi considerate teatrale, dar numai la o primă vedere. Spectacolul „Inventatorul iubirii” vorbeşte despre textul şi imaginarul poetului Gherasim Luca”, a apreciat directorul artistic al Teatrului de Artă Deva, Mc Ranin.

La rândul său, regizorul Horaţiu Mihaiu şi-a exprimat speranţa că spectacolul pe care îl va prezenta la Deva va fi unul pe placul publicului. „Este un spectacol ieşit din comun. Eu mizez pe un teatru al frumosului, al imaginii, legat de poezie, universul sonor şi mişcarea actorilor. Poemele lui Gherasim Luca par de neînţeles la o primă abordare, dar puse în contact cu imaginea ele capătă sensuri aparte”, a explicat regizorul de la Teatrul din Sfântu Gheorghe.

Spectacolul cu piesa „Inventatorul iubirii” va avea loc duminică, 15 ianuarie, de la ora 19.00.

Popularity: 5% [?]

Deva – Spectacolul de balet „Spărgătorul de nuci”, în interpretarea artiştilor de la Bolşoi Teatr (Teatrul Mare) din Moscova, va putea fi vizionat şi la Deva, în cadrul unei transmisiuni prin satelit preluată de Teatrul de Artă. Evenimentul va avera loc duminică, 18 decembrie, de la ora 16.45, şi va fi oferit în sistem High Definition.

“Spărgătorul de nuci”, această adevărată extravaganţă muzicală, cu decoruri somptuoase şi numere de dans strălucitoare, este un spectacol-eveniment excepţional, care nu trebuie ratat. Un spectacol clasic de Crăciun, menit întregii familii, afirmă organizatorii momentului cultural.

Libretul spectacolului este construit pe o poveste din seara de Ajun a Crăciunului. Atunci, Drosselmeyer, naşul micuţei Maria, îi aduce acesteia drept cadou o jucărie minunată, un nostim spărgător de nuci. La miezul nopţii, după ce petrecerea a luat sfârşit, toate jucăriile prind viaţă. Spărgătorul de nuci, aflat în fruntea oştirii soldăţeilor de tinichea, zboară spre a o salva pe Maria, căci micuţa stă sub ameninţarea armatei Regelui Şoarecilor…

Spectacolele de balet de la Bolşoi Teatr Moscova, transmise prin satelit în High Definition, sunt difuzate în peste 450 de locaţii din 22 de ţări europene. Biletele costă 42 lei şi pot fi cumpărate de la Agenţia Teatrului de Artă Deva.

Popularity: 3% [?]

Cunoscut în popor drept postul Sfântului Martin sau al Ignatului, postul Crăciunului nu este dintre cele mai severe. La sate, oamenii respectă postul Crăciunului, chiar dacă îl ţin doar parţial. Unii chiar plătesc bătrâne ca să postească în locul lor. În vechime însă, neţinutul postului era o ruşine aşa că hrana ţăranului român era mai mult vegetariană:

Obiceiuri

E vremea şezătorile, unde femeile şi fetele tinere se vor întâlni pentru lucru, dar şi pentru distracţie. Tinerii şi bătrânii se strângeau în zilele lucrătoare la anumite case, se torcea lâna, se lucrau ghemele şi se ţeseau covoare şi haine, ori cei strânşi ajutau la treburile gospodăriei.Tot acum se realizează şi practici de magie premaritală sau chiar practici oculare. Astfel, fetele nemăritate trebuie să adune câte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare.

În unele zone, există obiceiul “bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Aceste crupe, după ce sunt fierte le vor pune pe masă pentru ca seara venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.

În timpul postului, fetele adunau făină din care făceau plăcinte de Crăciun, pe care le dăruiau colindătorilor crezând că astfel se vor face plăcute şi iubite.

Superstiţii

O superstiţie ne spune că dacă în postul Crăciunului e vreme moale, atunci primăvara vor fi multe ploi.

Resturile de la masa de Lăsata Secului se aruncă doar spre răsărit, altfel păsările se vor răzbuna şi vor ciuguli toată recolta de boabe; oalele se aşază cu gura-n jos pentru ca gospodăria să fie ferită de pagube. În plus, femeile nu au voie să coase, nu torc şi nu ţes de Lăsata Secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli. Dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulţi lupii şi vor cobori în sat. Ţărăncile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii.

Despre alimente

Credinţa că în alimente, mai ales în carne, există forţe malefice dăinuie de milenii. Această credinţă a dat naşterii unor superstiţii: părinţii să postească înaintea naşterii copilului, mirii înaintea nunţii, la fel şi rudele în perioada doliului – asta pentru a împiedica sufletul pribeag al răposatului să intre în corpul celor rămaşi pe pământ.

Mămăliga

Considerată ca fiind baza hranei ţărăneşti, sătenii credeau că e mare păcat să insulţi, ori să înjuri, mămăliga: “Nu călca mămăliga în picioare, că te-a bate la pântece”, dar e şi mai mare păcat să înşeli pe cel de-ţi face făina măcinată de porumb: “Face mare păcat acel ce înşală pe murar şi nu-i dă vamă: pe cea lume, câte fire de făină sunt în măsura cu care l-a înşelat, toate le va căra cu genele ochilor, în genunchi, înşelătorul”. Nu era gospodărie ori bordei să nu aibă sită de cernut făina: “Cât e de sărac ţăranul, el nu-ţi mănâncă mămăliga cu făină necernută: cine face aşa, mănâncă lucru spurcat şi trage a sărăcie”.

Postul negru

Despre postul negru, tradiţia ne spune că cel care posteşte va fi ferit de toate bolile, îi va fi bine tot restul anului, nu va avea necazuri sau supărări şi va fi perfect sănătos. Există şi superstiţia conform căreia pe cel care va ţine post negru nu-l va durea niciodată capul şi, acesta, va şti cu trei zile înainte când va muri.

Popularity: 6% [?]

Ultimul spectacol a regizorului Radu Afrim vine la Deva în 4 decembrie, precedat de Cameristele lui Sorin Misirianţu în 3 decembrie, ambele puse în scenă de Teatrul din Sfântu Gheorghe.

Deva – Publicul din Deva are ocazia să vadă un spectacol de excepție proaspăt întors din Anglia, de pe scena Festivalului Peninsula Arts Plymouth, UK.

Prezentat cu săli arhipline şi casa închisă înainte cu două săptămâni la Teatrul Odeon din Bucureşti, a fost unul din cele mai aşteptate spectacole din cadrul Festivalului Naţional de Teatru Bucureşti.

Regizorul Radu Afrim a fost invitat să monteze pentru prima dată în Germania la un teatru din Munchen, premiera va avea loc în luna decembrie a acestui an. Radu Afrim este unul dintre cei mai premiati regizori români, a câştigat două Premii UNITER pentru regie, pe lângă multe alte premii.

Teatru

În ”Mai întâi te naşti” le veţi cunoaşte pe Lili şi Pipi- două surori care din principiu şi din teama de exterior nu pleacă niciodată prea departe de casă, pe Viktor- cel veşnic bântuit de o migrenă îngrozitoare, pe Axel- un pesimist căruia-i e teamă că la un moment dat va dispărea, dar şi pe Nymse- care nu înţelege cum pot exista mai multe feluri de iubire, fiind în cele din urmă convinsă de Toader că fiecare dintre noi are mii şi mii de fire ce ne leagă de un alt om…

Ciudate şi nerăbdătoare, lipsite de înţelegerea celor din jur, personajele lui Line Knutzon, ne însoţesc într-o comedie plină de stil, savoare şi culoare,  în care întrebările despre dragoste şi singurătate nu-şi găsesc mereu răspunsurile ci mai degrabă ne pot arunca într-un joc periculos al căutării dreptăţii. O piesă- basm, o piesă-poem, fabricată de un regizor-poet prin definiţie, care vă va cuceri definitiv!

Cameristele

Actorul, regizorul şi producătorul Sorin Misirianţu este unul dintre cei mai importanţi promotori ai culturii clujene. În afara muncii de la Teatrul Naţional, el găseste timp şi pentru alte proiecte de anvergură. Cele mai cunoscute sunt “Teatrul de Club”, din Diesel şi Festivalul Scurt/6, al filmului de scurt metraj.

”Cameristele” sunt un  spectacol tranşant, într-un univers terifiant ce ţine spectatorul captiv preţ de o oră.  Eliberare, suferinţă, dragoste, moarte… CAMERISTELE de Jean Genet, regia Sorin Misirianţu.

3 decembrie ora 19.00 – „Cameristele” de Jean Genet, regia: Sorin Misirianţu, cu: Mirela Bucur, Mona Codreanu, Duţa Guruianu.

4 decembrie ora 19.00 – ”Mai întâi te naşti” de Line Knutzon, regia: Radu Afrim, cu: Elena Popa, Claudia Ardelean, Fatma Mohamed, Cezar Antal, Sebastian Marina, Daniel Rizea, Ioana Alexandrina Costea.

Popularity: 8% [?]

Toate bisericile din lemn aflate pe teritoriul judeţului Hunedoara, catalogate ca monumente istorice, au fost incluse într-o bază de date care conţine fişe analitice pentru fiecare în parte, aceasta fiind singura din ţară care cuprinde analize detaliate ale lăcaşelor de cult.

Deva- În judeţul Hunedoara sunt 57 de biserici din lemn declarate monument-istoric. Lista ar putea fi îmbunătăţită cu alte 50 de biserici din lemn, potenţialul judeţului Hunedoara fiind, din acest punct de vedere, unul de excepţie. Consilierul cultural al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, preotul Florin Dobrei, afirmă că lista bisericilor-monument ar trebui actualizată, în condiţiile în care cinci dintre lăcaşele de cult nu mai există din perioada anului 1930, iar două biserici din lemn s-au prăbuşit, la Tomnatecu de Jos şi Almaşu Mic.

“În cazul bisericilor din lemn, nu putem lăsa acţiunile “pe mâine”, pentru că “mâine” s-ar putea să nu mai găsim aceste monumente în picioare”, a afirmat preotul Ionuţ Resceanu, într-un seminar organizat de Episcopia Devei şi Hunedoarei la sediul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

În cadrul reuniunii au fost prezentate rezultatele proiectului “Educaţie culturală pentru salvarea patrimoniului ecleziastic tradiţional din judeţul Hunedoara”, responsabili ai acestuia subliniind rolul important pe care îl au autorităţile în protejarea bisericilor monument-istoric.

Proiectul “Educaţie culturală pentru salvarea patrimoniului ecleziastic tradiţional din judeţul Hunedoara” aparţine Asociaţiei Filantropia Ortodoxă Deva – organizaţie patronată de Episcopia Devei şi Hunedoarei. Proiectul s-a derulat pe o perioadă de trei luni şi a fost finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional cu 31.600 de lei.

Popularity: 6% [?]

Scriitorul hunedorean Romulus Lal şi-a lansat, la Deva, volumul de povestiri „Imperialii din Bocşani’’, cartea fiind dedicată „tinerilor care pariază pe …carte”, după cum spune chiar autorul. Evenimentul s-a bucurat de o largă participare, printre cei prezenţi numărându-se directori de edituri, elevi, profesori şi colegi ai autorului.

Poate cea mai bună caracterizare a volumului o face regretatul scriitor Fănuş Neagu, care spune că Romulus Lal scrie despre „vijelii, destrămări şi vuietul Timpului”, dar mai ales „despre fiinţa ce a legat prund de piatră rară – Transilvania, cu prund de ametist – Ţara românească.

Să mai spunem doar că scriitorul a reuşit să-şi aşeze meleagurile natale într-o istorie credibilă şi dramatică.

Popularity: 9% [?]

În perioada 4 – 8 august 2011, o delegaţie compusă din artişti şi membri ai administraţiei publice orăştiene a participat la cea de-a XI-a ediţie a festivalului internaţional Giostra Cavalleresca d`Europa, desfăşurat în Italia, la Sulmona.

Sulmona - A fost cea de-a treia participare a unei delegații din zona noastră la acest festival internațional și, în același timp, a fost pentru a treia oară când reprezentanții Orăștiei au reușit să câștige IL PALIO, unicul trofeu al festivalului Giostra Cavalleresca. Orăștia păstrează cu demnitate o bogată tradiție cultural – istorică și folclorică de care oamenii locului sunt legați sufletește și care, iată, este recunoscută și dincolo de granițele României, portul popular românesc, muzica și dansurile specifice zonei fiind aplaudate la scenă deschisă în Italia, la Sulmona. La ediția din acest an au fost prezente ansambluri și formații artistice din 9 țări: Germania, Slovenia, Grecia, Malta, Spania, Belgia, San Marino, România și Italia, țara gazdă, fiecare localitate participantă fiind însoțită de către reprezentanți ai administrațiilor locale din respectivele zone.

Conform tradiției și a regulamentului festivalului Giostra Cavalleresca, câștigătoarea ultimei ediții a competiției își rezervă obligația și, în același timp onoarea, de a realiza un nou IL PALIO, pe care trebuie să-l înmâneze organizatorilor la următoarea ediție a manifestării. Această onoare i-a revenit Orăștiei, de pe poziția de câștigătoare, iar cu prilejul ediției de anul viitor, IL PALIO va fi realizat tot în orașul Paliei. Trofeul din acest an a fost realizat de către artistul plastic orăștian Mircea Zdrenghea și conține câteva elemente definitorii pentru zona Orăștiei.

La fel cum a fost cazul primelor două trofee, Il Palio din acest an poartă însemnele acestei tradiții bimilenare. În registrul superior al compoziţiei, apare însuși simbolul festivalului organizat în „patria poetului Ovidiu”. Calul şi călăreţul se transpun într-o inspirată simbioză care a constituit, pe tot parcursul Evului Mediu, ideea de înnobilare, de competiţie şi de combativitate. La mijlocul stindardului, se află semnul de luptă al strămoşilor noştri daci, capul de lup cu trup de şarpe, cel mai de temut simbol militar cunoscut în lumea antică. În registrul al treilea, am ales să reprezentăm tradiţia folclorică a zonei noastre: dansul popular şi „căluşul”, străvechi obicei moştenit tot de la strămoşii noştri daci.

Din delegația care a reprezentat Orăștia la această ediție a Giostra Cavalleresca, au făcut parte atât artiști, cât și reprezentanți ai administrației publice. Delegația a fost condusă de către primarul Alexandru Munteanu, din aceasta mai făcând parte consilierii locali Nicolae Constantin Stoica și Dorin Popa, dar și artistul plastic Mircea Zdrenghea, cel care a conceput și a realizat ultimele două IL PALIO. Artiștii care au reprezentat zona noastră la cea de-a XI-a ediție a festivalului internațional Giostra Cavalleresca a fost compusă din soliști ai Casei de Cultură Orăștie, precum și ceata de călușari din comuna Orăștioara de Sus, aceștia fiind solicitați în mod expres de către organizatorii Giostra Cavalleresca, în special de către doamna Maria Simina di Carlo Zerbea. Cheltuielile privind transportul, cazarea și masa delegației orăștiene a fost suportată integral de către organizatori.

Popularity: 10% [?]

CONSILIUL LOCAL, PRIMĂRIA ORAŞULUI HAŢEG şi CASA DE CULTURĂ HAŢEG vă invită să participaţi la:

ZILELE ORAŞULUI HAŢEG

Festivalul cultural artistic “Haţegana” Ediţia a XII-a 26 – 28 AUGUST 2011

Vineri, 26 august

CENTRUL ORAŞULUI: – ora 17.00
- cuvântul de deschidere al Primarului oraşului Haţeg, dl. Dr.ing.ec. Nicolae Timiş ;
- cuvânt de salut al oficialităţilor invitate ;
- expoziţie de pictură şi sculptură în holul Casei de cultură ;
- vizitarea expoziţiei şi a Târgului meşterilor populari – participare locală, judeţeană şi interjudeţeană;

CENTRUL ORAŞULUI: – ora 17.00
- spectacol folcloric cu soliştii :
Lia Moisoni, Petre Crăciunescu, Mara
Alimpescu, Robert Bâltean, Mara
Andraş, Ancuţa Jeleanu, Andra Zepa,
Valentin Crainic, Nelu Ban Fântână,
Vionelia Băluşe, Valerica Ianoşi,
Lenuţa Ungureanu, Norica Haţegan,
Eugen Pistol

Invitaţi speciali – 20.00:
Elena Merişoreanu,
• Ciprian Roman,
• Liliana Laichici,
• Petrică Irimică Miulescu

CENTRUL ORAŞULUI: ora 22.00
Muzică uşoară :
• Xonia
• Deep Central
• Bambi

Sâmbătă, 27 august

- ora 10.00 – Sala “Transilvania” Simpozion cultural-educativ : “Ţara Haţegului” în izvoarele istorice
- lansare revista istorică ,,ARDEALUL“
- ora 12.00 – vizitarea muzeului “Ţării Haţegului” şi a expoziţiei meşterilor populari ;

CENTRUL ORAŞULUI: ora 12.00
- “Tinere talente haţegane”, spectacol realizat de instituţiile de învăţământ şi Clubul copiilor din Haţeg ;
- ora 13.00 – “Ambasadorii prieteniei”
- Petroşani
- ora 14.00 – trupa INDIONATIVE – Ecuador; Richard Sancez
- ora 15.40 – Tombolă organizată de Crucea Roşie – filiala Haţeg ;

CENTRUL ORAŞULUI: ora 16.00
- spectacol folcloric susţinut de: Mihai Fegher, Cătălina Pânzariu, Răzvan Rădos, Eva Vlad, Mariana Stoica, Cristian Fodor, Mihalache Nela, Mihai Petreuş, Ana Almăşan Ciontea, Bogdan Toma, Marinela Baba (Alba), Ovidiu Olari, Carmen Munteanu, Maria Dan Păucean (Alba)

Invitaţi speciali – ora 20.00 :
• Ilie Medrea, Robert Târnăveanu,
Felicia Stoian, Aurel Şuteu

CENTRUL ORAŞULUI: ora 22.00
Muzică uşoară:
- Electric Zone & Andreea Onica
- Residence Deejavs & Frissco
- Narcotic Sound & Christian D

Duminică, 28 august

CENTRUL ORAŞULUI: ora 12.00:
- exerciţiu demonstrativ al Serviciului Public pentru Situaţii de Urgenţă ;
- exerciţiu demonstrativ al Unităţii de Primire Urgenţe al Spitalului orăşenesc;
- parada portului popular şi program artistic prezentat de ansamblurile folclorice:
• fanfara din Vulcan, ansamblul din Lelese, ansamblul din Petroşani, ansamblul din Hunedoara, ansamblul “Junii Petrilei”, ansamblul “Căluşarii” din Martineşti, ansamblul “Dorul Munţilor” din Şugag, ansamblul “Junii Sibiului“, ansamblul  “Retezatul” din Vulcan, ansamblul “Câmpul pâinii” din Vinerea, ansamblul din Geoagiu, ansamblul din Dobra, ansamblul
“Vatra Hărmanului” din Braşov, ansamblul“ Junii Seleuşului” din Arad, ansamblul Făeragului – Certej
- ora 20.00 – momente umoristice cu :
Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru

Invitaţi speciali – ora 21.00: Ovidiu
Homorodean, Mirela Mănescu, Lele Crăciunescu, Traian Jurchelea, Petrică Stoian Mâţu, Florica Tomoiagă
Acompaniază: – formaţia folclorică din Geoagiu
Prezentatori:
- Cristinel Bătrâncea, Ileana Sterp
Sonorizare şi scenă: Lidia Benea

MANIFESTĂRILE SE VOR ÎNCHEIA CU UN FOC DE ARTIFICII
Vă aşteptăm!

Primar,
Dr. ing. ec. Nicolae TIMIŞ

Popularity: 27% [?]

Consiliul Local şi Primăria oraşului Geoagiu organizează, la acest sfârşit de săptămână, o nouă ediţie a Festivalului de folclor al românilor de pretutindeni “Ileana Rus”. Manifestarea culturală va avea loc în staţiunea Geoagiu Băi, în perioada 12-14 august, cu ocazia Sărbătorii de Sfânta Maria.

Geoagiu – Autorităţile locale din oraşul Geoagiu arată, din nou, că ştiu să respecte valorile şi folclorul românesc autentic. Ca în fiecare an, în preajma Sărbătorii Sfintei Maria, protectorul localităţii, în staţiunea Geoagiu Băi este organizat Festivalul de folclor al românilor de pretutindeni “Ileana Rus”. Este o manifestare culturală de înaltă ţinută, dovadă fiind şi faptul că evoluţia concurenţilor în festival şi recitalurile susţinute de artişti renumiţi ai muzicii populare româneşti pot fi urmărite apoi la postul public de televiziune.

“De-a lungul timpului, am încercat să păstrăm vii tradiţiile şi obiceiurile zonei, iar spectacolele folclorice sunt modul prin care transmitem moştenirea generaţiilor viitoare. Anul acesta sărbătorim pentru a XII-a oară, consecutiv, ziua orasului Geoagiu. Evenimentul se va desfăşura timp de patru zile, unul dintre punctele de reper importante fiind cea de-a III-a editie a Festivalului de folclor al românilor de pretutindeni “Ileana Rus”. Fie ca această sărbătoare, la care vor fi prezenţi numerosi invitaţi, să reprezinte un moment nu numai de destindere, dar şi de reflecţie”, a declarat primarul oraşului Geoagiu, Simion Mariş.

Acesta a arătat că realizatoarea TV Elise Stan şi Televiziunea Română se află alături de organizatori, evenimentele din Geoagiu Băi, programate pe 14 august, urmând să fie prezentate la postul public de televiziune în înregistrări.

“Sperăm ca toţi participanţii, tineri sau vârstnici, femei sau bărbaţi, oficialităţ sau simpli cetăţeni, să trăiască acel sentiment al solidarităţii născute din apartenenţa la un ideal comun, acela al prosperităţii obţinute prin muncă, prin străduinţa minţii şi a braţului. Dorim ca toţi cei ce vor participa să ţină minte aceste clipe, iar la anul, la revederea noastră tradiţională, să vină, din nou, cu sufletele deschise, aşa cum se cuvine la o asemenea mare sărbătoare creştină”, a adăugat primarul Simion Mariş.

Programul Festivalului de folclor al românilor de pretutindeni “Ileana Rus”.

Vineri: 12 august

18.30 – Concurs – Secțiunea: Soliști vocali (Etapa I)
20.30 – Recital: ANSAMBLUL GERMISARA din Geoagiu, VALERICA IANOȘI, MARIANA SUCIU, VIORICA BRÂNDUȘAN, MIHAI PETREUȘ, GHIȚĂ RUS, ADRIAN ȚIBOC, ION DRĂGAN,

Sâmbătă: 13 august

18.30 – Concurs –Secțiunea: Soliști vocali (Etapa II)
20.30 – Recital: MARIANA STOICA, EUGEN PISTOL, EUGEN MIHĂILĂ, NELU-BAN FÂNTÂNĂ, OVIDIU OLARI, ELENA EFSEI, C-TIN BAHRIM, DUMITRU FĂRCAȘ, GRUP FOLCLORIC IEUD

Duminică: 14 august

18.30 – Festivitatea de premiere
20.30 – Recital: INA TODORAN, MIRELA MĂNESCU, OVIDIU HOMORODEAN, CIPRIAN ROMAN, MARIANA DEAC, DUMITRU DOBRICAN, FLORENTINA ȘI PETRE GIURGI, TRAIAN JURCHELEA, ANSAMBLUL NATIONAL TRANSILVANIA DIN BAIA MARE
23.30 – FOCURI DE ARTIFICII

Acompaniază: ORCHESTRA ANSAMBLULUI FOLCLORIC NAȚIONAL „TRANSILVANIA” BAIA MARE , DIRIJORI: OVIDIU BARTEȘ și MARIUS SABO

PREZINTĂ: IULIANA TUDOR

Luni: 15 august

15.00 – Taina Sfântului Maslu
18.00 – Spectacol folcloric cu indrăgiți interpreți de pe Valea Geoagiului.

Fie ca această sărbătoare să vă aducă numai bucurii şi clipe de neuitat!
Vă aşteptăm cu drag!”

ing. Maris Simion – Primar al orasului Geoagiu

Popularity: 16% [?]

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia va fi inclusă într-o zonă specială de administrare, aflată în subordinea Guvernului sau a Ministerului Culturii, după modelul Rezervaţiei ştiinţifice Delta Dunării

Kelemen Hunor

Sarmizegetura Regia- Premierul Emil Boc şi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, vizitat, în această săptămână, cetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia, la numai o zi după ce Prefectura Hunedoara făcea publice concluziile raportului referitor la construirea unei parcări în faţa zidului de vest al monumentului UNESCO. Primul ministru a spus că varianta optimă pentru cetatea din Munţii Orăştiei este declararea unei zone de administrare specială, fapt care va permite inclusiv atragerea de fonduri europene în vederea punerii în valoare a potenţialului turistic al Sarmizegetusei Regia.

“Soluţia pe care o avem acum, la nivelul Guvernului, ca primă opţiune, este aceasta, de administrare specială, după modelul Delta Dunării şi de valorificare a potenţialului monumentului istoric, prin atragere de bani europeni”, a spus Emil Boc.

El a apreciat că soluţia juridică pentru această zonă specială ar putea fi definitivată într-o lună de zile, deoarece este nevoie să fie rezolvate mai multe probleme. Acestea se referă la statutul proprietăţilor, implicarea Romsilva, a Ministerului Mediului- care administrează în zonă Parcul Naţional Grădişte-Cioclovina, finalizându-se cu modul în care potenţialul cultural şi ştiinţific al vestigiilor istorice poate fi valorificat.

Dacii şi drumul

Premierul a mai spus că este nemulţumit de modul în care arată drumul de acces spre cetatea dacică, manifestându-şi disponibilitatea încheierii unui parteneriat între Guvern şi Consiliul Judeţean Hunedoara, astfel încât calea de acces să fie reabilitată.

“Am toată disponibilitatea să colaborăm, să facem un parteneriat cu consiliul judeţean, ca să putem rezolva problema drumului de acces care trebuie să fie prima carte de vizită a intrării în Munţii Orăştiei şi în cetăţile dacice. Mai în glumă, mai în serios, spuneam că pe vremea dacilor erau drumuri mai bune spre cetăţile dacice decât are acum Consiliul Judeţean”, a afirmat primul ministru.

Premierul a apreciat că cetăţile dacice din Munţii Orăştiei deţin un important potenţial de dezvoltare culturală, cercetare istorică şi organizarea de evenimente turistice.

Plângere penală

Pe de altă parte, oficialii guvernamentali au anunţat că Ministerul Culturii a depus o plângere penală în cazul parcării şi scărilor de piatră ce au fost executate fără autorizaţiile legale în faţa zidului de vest al cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia.

“Am depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva celor care au făcut aceste lucrări fără supraveghere arheologică şi fără descărcare arheologică. Vom vedea ce spune justiţia, cei care vor cerceta acest caz”, a spus ministrul Culturii, apreciind că este vorba despre o încălcare a Legii patrimoniului.

Hunor Kelemen a afirmat că în plângerea penală nu este menţionat un autor anume al faptelor descrise, organele de cercetare penală urmând să se pronunţe în acest sens.

Parcarea din faţa zidului de vest al cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia, în Munţii Orăştiei, a fost executată fără să existe autorizaţie de construire, fără descărcare arheologică şi fără supraveghere arheologică de specialitate, zona fiind una cu interdicţie pentru lucrări, după cum se arată într-un raport al unei comisii din partea Prefecturii Hunedoara, care a efectuat o anchetă administrativă în acest caz.

Popularity: 7% [?]

Corul de copii „Vlăstarele Orăştiei” a fost premiat cu medalia de argint la categoria „folclor” şi cu medalia de bronz la secţiunea „muzică sacră” la finalul primei ediţii a Campionatului Mondial Coral care a avut loc la Graz, în Austria. „Vlăstarele Orăştiei” au intrat între primele 400 de coruri aflate în top 1.000 la nivel mondial. (Dan Burza)

Corul Vlastarele Orastiei

Orăştie – „Se ştia despre România că este ţara în care se află castelul lui Dracula şi că oamenii de aici sunt săraci. Dar, corul de copii „Vlăstarele Orăştiei” a depăşit aceste clişee şi a arătat adevărata faţă a României”. Acestea sunt ideile care au răzbătut în articolul publicat de ziarul austriac „Kleine Zeitung” din 14 iulie 2011 şi în care, pe cuprinsul a două pagini, corul de copii „Vlăstarele Orăştiei” a fost elogiat atât pentru performanţele extraordinare obţinute la prima ediţie a Campionatului Coral Mondial desfăşurat la Graz (10 – 17 iulie 2011), cât şi pentru promovarea imaginii României – o imagine şifonată de către unii conaţionali, dar cosmetizată, înfrumuseţată, curăţită de către aceşti copii din Orăştie pe care Dumnezeu i-a înzestrat cu glasurile heruvimilor.

Performanţe

Corul de copii „Vlăstarele Orăştiei” nu are nevoie de foarte multe prezentări. Înfiinţat în anul 1996 pe lângă Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Parohia II Orăştie, corul a trecut repede peste etapele de acomodare, de închegare a grupului, reuşind să se afirme în scurt timp atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Acum, la Graz, în Austria, copiii profesorului Petru Androne Eli au încununat cei 15 ani de existenţă ai corului cu o performanţă aproape incredibilă şi, evident, în premieră pentru mişcarea corală din Orăştie: medalii de bronz şi argint la prima ediţie a Campionatului Coral Mondial. La acestea se adaugă şi singura Diplomă de Onoare a competiţiei, acordată „vlăstarelor” pentru „participarea consecutivă la opt evenimente corale internaţionale şi pentru drumul parcurs în promovarea ideii de prietenie şi înţelegere între popoare prin muzică”.

Graz

Prima ediţie a Campionatului Coral Mondial de la Graz a reunit 120 de formaţii corale din 40 de ţări ale globului, aflate în top-ul celor mai bune 1.000 de pe mapamond. N-a fost pentru prima oară când „vlăstarele” se aflau în cochetul oraş austriac. A fost, însă, pentru prima oară când tinerii orăştieni depăşeau nivelul diplomelor, intrând în medalii, adică în ierarhia primelor trei coruri înscrise la un campionat mondial.

La categoria Coruri de Copii, „vlăstarele” au bifat o menţiune, dar marea premieră a venit la categoria Muzică Sacră: medalie de bronz (locul III mondial).

Performanţa avea să apară în urma prestaţiei la categoria Folclor, copiii electrizând publicul din sala Steiermark cu o suită de cântece şi dansuri populare alese şi prelucrate special de către dirijorul Petru Androne Eli. Rezultatul a fost unul deosebit: medalie de argint, tinerii orăştieni devenind vicecampionii mondiali ai categoriei.

„După atâtea turnee, după atâtea competiţii internaţionale puternice, a venit rândul copiilor să demonstreze că au învăţat ceva din experienţele trecute. I-am simţit motivaţi şi încrezători, iar asta a făcut diferenţa. Am obţinut rezultate fără precedent, fapt ce demonstrează că la Orăştie sunt condiţii pentru a face performanţă” – a spus maestrul Eli la revenirea în ţară.

 Mulţumiri

Primarul Alexandru Munteanu este şi el de părere că rezultatele „vlăstarelor” vin pe fondul unui climat prielnic desfăşurării activităţilor culturale.

„Orăştia înseamnă cultură şi aici oricine găseşte un mediu prielnic pentru desfăşurarea activităţilor culturale. „Vlăstarele Orăştiei” sunt parte integrantă din această emulaţie culturală locală. Performanţele obţinute la Graz vin să încununeze munca acestor copii, a domnului profesor Eli, a părinţilor coriştilor şi a tuturor celor care au ajutat, într-un fel sau altul, acest minunat cor. Iată că tot ceea ce am investit în aceşti copii nu a fost în zadar, pentru că munca lor şi performanţa obţinută la Graz justifică din plin investiţia” – este de părere primarul Alexandru Munteanu.

Participarea la Campionatul Mondial s-a datorat efortului financiar asigurat de către Institutul Cultural Român prin programul Cantemir (proiect câştigat de Primăria Municipiului Orăştie), Consiliul Judeţean Hunedoara, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Orăştie, Asociaţia Părinţilor elevilor care învaţă la Şcoala Generală „Dr. Aurel Vlad”, precum şi prin sprijinul oferit de Fundaţia pentru Comunitate

Popularity: 10% [?]