Ziarul Accent Media Deva, presa locala si publicitate Hunedoara

Pe tronsonul de autostradă Nădlac-Sibiu, parte a Coridorului 4 Paneuropean, se va putea circula în primăvara anului 2013, a declarat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, care a evaluat stadiul lucrărilor în zonele Orăştie şi Deva.

Deva – Ministtrul Transporturilor, Anca Boagiu, aduce veşti bune pentru şoferi: porţiunea de autostradă dintre Nădlac şi Sibiu va fi gata până în primăvara anului 2013. În plus, lucrările la by-pass-ul Deva-Orăştie se desfăşoară într-un ritm foarte bun, ceea ce va face posibil ca investiţia să fie gata la termenele propuse: august 2012 pentru sectorul Simeria-Orăştie şi februarie 2013 pentru Deva-Simeria.

„De la Nădlac la Sibiu se va circula, cel mai târziu, în primăvara lui 2013”, a spus ministrul Anca Boagiu.

Ministrul Anca Boagiu a ţinut să precizeze că o parte din finanţarea pentru Deva-Orăştie este asigurată din fonduri europene nerambursabile obţinute prin Programul ISPA-un program de preaderare.

„Ritmul este bun aici. Am convingerea fermă că anul viitor va fi finalizată lucrarea, pentru că pe acest contract discutăm despre o finanţare ISPA care vine din perioada de preaderare pentru care, anul trecut, prin negocieri, am obţinut de la Comisia Europeană, prelungirea termenului de execuţie”, a spus Anca Boagiu.

Lugoj-Deva

Se pare că lucrurile vor intra în normalitate şi pe tronsonul Lugoj-Deva, după ce Comisia Europeană a aprobat finanţarea lucrărilor şi aici. „Este un contract de 150 de milioane de euro, care se adaugă celor 724 de milioane de euro deja aprobaţi şi semnaţi cu Comisia Europeană. Practic, suntem aproape de un miliard de euro care pot să fie rambursaţi prin Ministerul Transporturilor, doar prin proiectele de drumuri”, a afirmat ministrul Anca Boagiu.

Orăştie-Sibiu

Ministrul Transporturilor a deschis şi lucrările pe lotul I al tronsonului de autostradă Orăştie-Sibiu, în lungime de 24,1 kilometri, valoarea totală a investiţiei fiind de 551 milioane lei, din care 85% reprezintă contribuţia Comisiei Europene (468,38 milioane lei), iar diferenţa sunt fonduri ale Guvernului României. Lucrarea trebuie finalizată până în aprilie 2013.

Varianta de ocolire Deva-Orăştie, de pe traseul autostrăzii Nădlac-Sibiu, beneficiază de o finanţare în valoare de 177,92 milioane euro, din care contribuţia Comisiei Europene se ridică la 108,91 milioane euro, iar cea a Guvernului României este de 69 milioane euro, fără TVA. Lungimea tronsonului este de 32,5 kilometri, cu două benzi pe sens. Pe traseul acestuia vor fi construite 21 de poduri şi pasaje, cel mai mare fiind podul peste râul Mureş care va avea o deschidere de 720 de metri.

Legătura cu reţeaua existentă de drumuri va fi asigurată prin două noduri rutiere provizorii situate la Deva şi Orăştie şi un nor rutier proiectat la est de oraşul Simeria.

Popularity: 9% [?]

Exploatarea cărbunelui din minele Văii Jiului, captarea şi folosirea gazelor de mină la producerea de energie electrică şi producerea unui carburant sintetic, reprezintă principalele teme abordate de conducerea Companiei Naţionale a Huilei pe parcursul unei misiuni economice desfăşurată în China

Petroşani – Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani şi o firmă de exploatarea a cărbunelui din China ar putea înfiinţa o societate mixtă cu activitate în minerit, prin continuarea unui program de colaborare ce a fost stabilit de cele două părţi cu prilejul unei misiuni economice efectuate în China de conducerea CNH, prefectul judeţului Hunedoara şi primarii din Petroşani, Lupeni şi Vulcan.

În cadrul misiunii economice, desfăşurată în perioada 4-11 mai, directorul CNH Petroşani, Constantin Jujan, a semnat o minută care prevede derularea unor noi etape de colaborare cu compania China Coal Tehnology Engineering Group Corp, fiecare dintre cele cinci variante de lucru convenite urmând să fie analizată în concordanţă cu legislaţiile naţionale şi cu cea a Uniunii Europene.

Firmă mixtă

„Varianta cea mai convenabilă pentru viitor este înfiinţarea unei societăţi mixte, ceea ce implică participarea celor două părţi cu aport de capital, tehnologie şi forţă de muncă la realizarea acestei societăţi. Acest lucru presupune, totodată, împărţirea beneficiilor şi asumarea riscurilor. Este o soluţie bună pentru viitor având în vedere faptul că statul român nu-şi permite să investească în minele din Valea Jiului, iar legislaţia europeană nu permite acordarea de subvenţii sau alte ajutoare pentru huilă”, a declarat directorul general al CNH Petroşani, Constantin Jujan.

Combustibil sintetic

La rândul său, prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, şi-a manifestat speranţa că misiunea economică în China va reprezenta un succes pe mai multe planuri, începând cu cel administrativ şi continuând cu cel economic, iar în particular cu exploatarea cărbunelui din Valea Jiului.

„Pe lângă exploatarea huilei, acest proiect mai poate cuprinde procesarea cărbunelui exploatat, captarea gazelor şi folosirea lor în producerea de energie electrică şi termică şi, ca un element de noutate pentru România, procesarea cărbunelui şi fabricarea de combustibil lichid din cărbune”, a precizat prefectul judeţului Hunedoara.

În prezent, gazele de mină sunt captate în Valea Jiului doar la minele Lupeni şi Vulcan, unde acesta este utilizat în mică măsură de centralele termice ale celor două exploatări miniere.

Cât priveşte obţinerea carburantului sintetic din cărbune, tehnologia prezentată părţii române presupune o formulă ce include utilizarea cărbunelui de o calitate superioară, a apei şi a unui liant special.

Fonduri

Evident, rolul unei misiuni economice este să deschidă căile de comunicare pentru ca, în final, să fie stabilite contacte şi contracte concrete. Concreteţea discuţiilor se va vedea în timp, mai ales că China are nevoie de o extindere a pieţelor, iar ţara noastră nu dispune de sumele neecsare pentru modernizarea minelor de cărbune.

Potrivit datelor oficiale, cele şapte mine de cărbune din Valea Jiului ar avea nevoie de aproximativ 80 de milioane de euro pentru investiţii în retehnologizarea exploatărilor de huilă.

În cadrul CNH Petroşani lucrează acum 8.700 de angajaţi, iar producţia de huilă stabilită pentru acest an a fost stabilită la 2 milioane de tone.

Popularity: 12% [?]

Haţeg – Investiţiile realizate din fonduri ale Uniunii Europene, învăţământul şi sănătatea reprezintă priorităţi ale administraţiei publice locale din oraşul Haţeg, potrivit structurii bugetului local pe acest an. Consilierii locali din Haţeg au stabilit ca pentru învăţământ să fie alocate fonduri în valoare de 4,7 milioane lei. Din această sumă, cheltuiala cu salariile se ridică la 4,2 milioane lei, pentru acest an.

De asemenea, pentru sănătate au fost aprobate fonduri în valoare de 586.000 lei, din care cheltuiala de personal se ridică la 200.000 lei.

Un capitol important a fost dedicat obţinerii de finanţări europene nerambursabile pentru acoperirea costurilor mai multor proiecte locale. Deoarece Uniunea Europeană solicită ca autorităţile locale să contribuie la fiecare proiect cu o cofinanţare, consilierii din Haţeg au stabilit ca valoarea totală a acesteia să fie de 700.000 lei.

Consilierii nu au uitat nici capitolul referitor la cultură, recreere şi religie, unde au fost aprobate fonduri în sumă de 402.000 lei, din care 240.000 lei pentru bunuri şi servicii.

Bugetul local pentru acest an al Primăriei Haţeg are o valoare de 9,65 milioane lei. Constituirea veniturilor bugetare se face pe seama impozitelor şi taxelor locale, a cotelor defalcate din impozitul pe venit şi a celor din TVA.

Popularity: 9% [?]

Bucureşti- Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România îşi exprimă public dezacordul faţă de schimbările frecvente ale priorităţilor Guvernului în ceea ce priveşte marile proiecte de infrastructură.

În acest sens, Asociaţia dă ca exemplu investiţia pentru realizarea unui traseu de mare viteză pe calea ferată între Viena – Budapesta – Bucureşti – Constanţa, axă feroviară ce ar lega cele patru oraşe cu axa feroviară Paris – Strasbourg – Stuttgard – Viena – Bratislava – Budapesta.

“Anunţată oficial în şedinţa comună de guvern România-Ungaria din noiembrie 2007, ironizată şi neglijată în fapt de miniştrii ce au condus Ministerul Transporturilor, această investiţie ambiţioasă cu o valoare de circa opt miliarde de euro a fost folosită ulterior doar ca pretext al unor declaraţii publice ale unor politicieni ca Ludovic Orban, Cristian Diaconescu şi chiar ale primului ministru, Emil Boc (28 februarie 2010) la Summit-ul Ţărilor Dunărene – Budapesta). Practic, din informaţiile publice, rezultă că Ministerul Transporturilor nici nu a răspuns, timp de mai mult de doi ani, scrisorilor oficiale de intenţie primite din partea ţărilor partenere interesate”, se arată într-un comunicat al AOAR.

În timp ce statele membre ale Uniunii investesc şi realizează linii de transport de mare viteză, România investeşte “pentru a reduce tot mai mult viteza”, afirmă oamenii de afaceri.

AOAR solicită Ministerului Transporturilor să întocmească un Master Plan de Transport realizabil până în anul 2020. Planul ar urma să fie aprobat în Parlament, inclusiv cu o clauză de neschimbare a acestuia într-un interval de 10 ani, decât prin referendum naţional.

Popularity: 14% [?]

Autorităţile locale din oraşul Simeria sunt puse în faţa unui blocaj, fără să aibă vreo vină. Cu toate că au finalizat lucrările de canalizare pe mai multe străzi, racordurile nu pot fi efectuate fin motive care ţin de birocraţia românească.

Simeria- De doi ani de zile, cele peste 150 de familii care locuiesc în zona străzilor Ciocârliei, Sadoveanu şi Alecsandri, din oraşul Simeria, aşteptă momentul în care vor putea spune că imobilele lor dispun de reţeaua de canalizare. Lucrările s-au încheiat la timp, problema fiind branşamentul la staţia de pompare ce aparţine de CFR. În ciuda eforturilor făcute de Primărie, situaţia a rămas, cel puţin până acum, nerezolvată.

Staţia nimănui

„Avem un cartier întreg cu canalizarea gata, dar nu putem face branşamentul la o staţie de pompare pentru că aceasta aparţine de CFR. De un an şi jumătate avem corespondenţă cu CFR pentru că noi trebuie să racordăm acest cartier într-o staţie de pompare care aparţine acestei companii. Staţia este acum nefuncţională, iar noi am spus că vrem să o cumpărăm, să o concesionăm sau să adoptăm orice formă i-ar avantaja. Pe bună dreptate, oamenii sunt extrem de nemulţumiţi că nu este canalizare, dar cauza este reprezentată de nişte chichiţe birocratice”, a declarat primarul oraşului Simeria, Petru Păun Jura.

Potrivit acestuia, o delegaţie a Primăriei Simeria a început o nouă serii de discuţii cu noua conducere a CFR şi se speră să se ajungă la un acord avantajos pentru comunitate.

Sântandrei

Veştile sunt mai bune pentru locuitorii satului Sântandrei. Şi aici lucrările la reţeaua de canalizare sunt gata şi mai este nevoie doar de efectuarea racordului la colectorul de canalizare Hunedoara-Deva. „Au fost probleme cu terenul unde trebuia făcut acest racord, care era prevăzut pe un teren al bisericii din Sântuhalm. Când a trebuit să efectuăm acest branşament, am constatat că biserica concesionase terenul unei persoane fizice. Au apărut tot felul de probleme, care ne-au întârziat cu aproape un an de zile. Acum suntem cu toate acordurile şi până la sfârşitul acestei primăveri, canalizarea de la Sântandrei va fi funcţională, în mod cert”, a dat asigurări primarul Petru Păun Jura.

Finanţare

Edilul şef a menţionat însă că problema cea mai mare este cu staţia de epurare a oraşului. Utilajele necesare procesului de epurare a apelor uzate nu pot fi aduse pentru că Ministerul Mediului, care este finanţatorul lucrării, nu alocă cei 8 milioane de lei necesari. Oricum, lucrările de canalizare în oraşul Simeria sunt în plină desfăşurare şi ar merge şi mai repede dacă statul, care s-a angajat să le finanţeze, ar plăti la timp ceea ce s-a făcut. „Pentru canalizarea de pe străzi mai primim, trimestrial, câte 300-500.000 de lei, dar până la 20 milioane lei cât trebuie să dea, în total, Ministerul Mediului, este cale lungă”, a conchis primarul Petru Păun Jura.

Popularity: 20% [?]

Proiectul sistemului integrat de management al deşeurilor în judeţul Hunedoara s-a relansat, după ce autorităţile au ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte amplasamentul deponeului ecologic pe raza comunei Boşorod. Fără acest acord, judeţul pierdea finanţarea de 52 milioane euro de la Uniunea Europeană.

Deva- Consiliul Judeţean Hunedoara a stabilit ca viitorul deponeu ecologic al judeţului să fie situat pe raza comunei Boşorod, acolo unde a fost identificată suprafaţa de teren necesară. Chiar dacă iniţial era prevăzută construirea a două deponeuri ecologice-unul în partea centrală, iar celălalt în Valea Jiulu, autorităţile speră ca Ministerul Mediului să fie de acord cu varianta de propusă acum. Ea este o situaţie de compromis, după ce consilierii din oraşul Petrila-locul unde ar fi urmat să fie construit deponeul din Valea Jiului, s-au opus proiectului, în mai multe rânduri.

Conştienţi că judeţul nu poate pierde 52 de milioane de euro, bani nerambursabili din partea Uniunii Europene, autorităţile au sondat toate posibilităţile de a găsi un amplasament care să îndeplinească toate condiţiile. Astfel s-a ajuns la Boşorod, unde consilierii locali au intuit beneficiile proiectului.

Unica speranţă

„Cred că este singura şi unica speranţă de a se mai construi un deponeu ecologic în judeţul Hunedoara, cu bani nerambursabili. Sper ca Ministerul Mediului să realizeze acest aspect. Nu au fost opozanţi şi consilierii locali din Boşorod au votat cedarea unei suprafeţe de 35 de hectare către domeniul public al judeţului, iar CJ Hunedoara va emite un act prin care va fi de acord cu preluarea acestui teren. Sper ca Ministerul mediului să fie de acord cu această variantă pentru ca pe teritoriul judeţului Hunedoara să poată fi construit acest deponeu”, a declarat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ.

Investiţii pentru comună

Ceea ce nu au reuşit să înţeleagă consilierii din oraşul Petrila, au priceput foarte repede colegii lor din comuna Boşorod: deschiderea unui deponeu ecologic nu înseamnă poluare cu gunoi, ci reprezintă standarde înalte de prelucrare a deşeurilor, respectarea unor norme draconice de protecţie a mediului şi, poate cel mai important, locuri de muncă într-o economie aflată în criză.

„În urma discuţiilor avute la nivelul CJ Hunedoara am înţeles că Ministerul Mediului alocă fonduri de la Uniunea Europeană pentru un deponeu în judeţ, dar nu se găsea locaţia pentru amplasarea acestuia. Am considerat că avem o suprafaţă eligibilă pentru construirea acestui deponeu, mai ales că am apreciat că avem de-a face cu o investiţie importantă, ce va genera locuri de muncă, venituri la bugetul local, colectarea gratuită a gunoiului de pe raza comunei, refacerea reţelei de drumuri”, a afirmat primarul comunei Boşorod, Ioan Grecu.

Mai scump

Schimbarea amplasamentului deponeului ecologic va avea consecinţe pentru locuitorii Văii Jiului. Faptul că în Consiliul Local Petrila consilierii PSD s-au opus amplasării deponeului pe raza oraşului va genera costuri suplimentare de transport pentru gunoiul strâns din zonă. „Cei care vor avea de suferit sunt cei din Valea Jiului, care vor plăti suplimentar bani pentru transportul gunoiului până la Boşorod”, a conchis preşedintele CJ Hunedoara.

Popularity: 17% [?]

Policlinica din oraşul Haţeg va fi reabilitată în acest an, după ce Primăria a reuşit să câştige un proiect cu finanţare europeană în valoare de 5,6 milioane lei.

Haţeg – Autorităţile locale din oraşul Haţeg continuă să se ţină de cuvânt în ceea ce priveşte continuarea investiţiilor în sistemul de sănătate publică. Şi pentru că bugetul comunităţii este relativ mic, soluţia aleasă o reprezintă fondurile nerambursabile europene, cu ajutorul cărora se poate acoperi o parte din costurile necesare.

Potrivit primarului oraşului Haţeg, Nicolae Timiş, policlinica din localitate va fi complet reabilitată şi va fi dotată cu echipamentele medicale performante, începând cu acest an, după ce Primăria a reuşit să câştige un proiect cu finanţare externă. „Proiectul a fost depus în cadrul Programului Operaţional Regional şi are o valoare de 56 de miliarde lei vechi. Vom semna contractul de lucrări la jumătatea lunii aprilie şi ne vom apuca de treabă pentru că ambulatoriul de specialitate are nevoie de investiţii”, a afirmat primarul Nicolae Timiş.

Lucrările ce vor fi efectuate la clădirea policlinicii din Haţeg vizează, în primul rând, izolarea termică a acesteia, deoarece este necesară limitarea pierderilor de căldură spre exterior. Acest aspect va duce, în mod automat, la scăderea cheltuielilor cu asigurarea confortului termic pentru perioada de iarnă, ceea ce este foarte important în bugetul unei instituţii sanitare. În plus, vor fi schimbate acoperişul, tâmplăria, gresia şi faianţa. Pentru transportul bolnavilor va fi instalat un lift nou.

În afara lucrărilor de reabilitare, ambulatoriul de specialitate va fi dotat cu aparatură medicală performantă pentru ca locuitorii din oraşul Haţeg şi din localităţile învecinate să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze în alte centre pentru investigaţii şi tratament.

Popularity: 15% [?]

Cea mai modernă staţie de epurare din judeţul Hunedoara va fi dată în folosinţă în oraşul Haţeg, până în luna septembrie. Investiţia a fost realizată în baza unui proiect câştigat de Primăria Haţeg.

Haţeg – Protecţia mediului rămâne o prioritate pentru autorităţile oraşului Haţeg, localitate catalogată ca poarta de intrare în Masivul Retezat. De aceea, o staţie de epurare performantă se impunea să existe în acest oraş cochet şi curat.

„Lucrările la staţia de epurare din oraşul Haţeg se vor finaliza până în luna septembrie. Costurile totale de execuţie se ridică la 150 milioane de lei noi. Noi avem încheiată o convenţie încheiată cu Ministerul Mediului ca să finalizăm investiţia în anul 2012. Am avut însă o discuţie cu ministrul mediului şi se va încerca terminarea lucrărilor în acest an”, a declarat primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş.

El a explicat că se impune finalizarea cât mai curând a staţiei de epurare, deoarece operatorul de apă ApaProd plăteşte penalităţi la Compania Apele Române pentru că deversează ape epurate insuficient, doar pe treapta mecanică, în Râul Mare.

„Staţia de epurare din Haţeg este cea mai modernă din judeţul Hunedoara, la momentul actual. Echipamentele tehnice au fost contractate din Olanda şi Germania. Modulele de epurare asigură îndeplinirea unor standarde de calitate extrem de ridicate, de aşa manieră încât apele deversate vor fi la parametrii ceruţi prin normele de mediu actuale”, a afirmat edilul şef.

Staţia va avea două trepte de epurare: mecanică şi biologică. Rezultatele sunt excepţionale prin acest sistem, mai ales că normele prevăd renunţarea la treapta chimică, dacă nu este neapărată nevoie de ea, cu scopul evitării unor poluări accidentale.

„Principalii beneficiari ai staţiei de epurare vor fi locuitorii oraşului Haţeg. Ea a fost proiectată să acopere nevoile unei populaţii de trei ori mai mari decât cea de acum, deoarece am gândit în perspectivă. Nu ne putem permite, peste 20 de ani, o altă investiţie. De aceea, cel puţin 50 de ani nu vom mai fi nevoiţi să construim o altă staţie de epurare”, a adăugat primarul oraşului Haţeg.

Lucrările la staţia de epurare au început în anul 2010, interval de timp în care au fost realizate şi investiţii pentru reţeaua de canalizare şi de colectare a apelor pluviale. În acest sens au fost finalizate lucrările la 18 kilometri de reţea de canalizare menajeră şi 12 kilometri de reţea pentru apa pluvială.

Popularity: 28% [?]

Luni, 21 martie 2011, a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor privind reabilitarea clădirii principale a Colegiului Naţional „Aurel Vlaicu”, lucrări care se vor realiza în baza implementării unui program de finanţare din fonduri nerambursabile europene câştigat de Primăria Municipiului Orăştie şi având o valoare de peste 5.650.000 lei.

Astfel, la Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” vor fi executate lucrări la corpul principal de clădire, reabilitarea acoperişului, a ultimului nivel şi a tâmplăriei. Programul mai prevede dotarea instituţiei şcolare cu centrală termică proprie şi dotarea cabinetelor cu tehnică modernă de calcul.

Firma care se va ocupa de realizarea lucrărilor este COMSID TEHNO STEEL din Deva şi a fost desemnată prin licitaţie, conform legislaţiei, termenul de finalizare a acestora fiind stabilit pentru finalul anului 2011.

Alte două proiecte similare, vizând lucrări de reabilitare şi dotare cu I.T a Grupului Şcolar „Nicolaus Olahus” şi a Şcolilor Generale „Dominic Stanca” şi „Dr. Aurel Vlad” se află şi ele în curs de a fi câştigate.

Popularity: 25% [?]

Romos- Primăria Romos a depus mai multe proiecte pentru obţinerea finanţărilor necesare în vederea realizării mai multor proiecte de infrastructură în satele comunei. Unul dintre proiecte are ca obiect realizarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare în satul Vaidei, valoarea lucrărilor fiind estimată la 6,4 milioane lei. Proiectul a fost depus pentru finanţare la Ministerul Mediului, a declarat primarul comunei Romos, Mircea Pătrânjan.

Un alt proiect se referă reabilitarea drumului Romos-Romoşel-Ciungu Mare, autorităţile locale înaintând documentaţia necesară pentru obţinerea unei finanţări nerambursabile în valoare de 1,5 milioane euro pentru fiecare tronson în parte.

Locuitorii comunei Romos, tinerii, în special, au nevoie de o sală de sport, motiv pentru care conducerea Primăriei a decis că acest obiectiv de investiţii se poate construi cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Valoarea estimată a lucrărilor se cifrează la 2,8 milioane lei.

La capitolul investiţii mai este inclus proiectul de alimentare cu energie electrică a cătunului Frăsinei, în valoare de 3,8 milioane lei, fondurile urmând să fie atrase de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Popularity: 21% [?]

Haţeg- Lucrările de reabilitare ale Colegiului Naţional I.C.Brătianu din Haţeg sunt în plină desfăşurare, după ce Primăria a reuşit să atragă, în vara anului trecut, fonduri europene nerambursabile în valoare de un milion de euro pentru derularea acestui proiect. „Lucrările vizează reabilitarea şi dotarea spaţiilor de învăţământ, dar şi a bazei sportive de la acest liceu de tradiţie al oraşului Haţeg. Este un lucru extraordinar de bun faptul că reuşim şi în vremuri de criză să atragem fonduri europene pentru comunitatea locală”, a declarat primarul Nicolae Timiş.

Astfel, vor fi reabilitate corpurile de clădire C şi D, sala de sport, iar laboratoarele de chimie şi de biologie vor fi dotate cu materialele didactice necesare pentru desfăşurarea unui proces educativ în condiţii moderne. În cadrul proiectului mai este prevăzută refacerea curţii interioare şi împrejmuirea acesteia.

Popularity: 13% [?]

Consiliul Judeţean Hunedoara a investit 350.000 de lei în modernizarea laboratorului Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva şi în secţia de tratament Baia Sărată.

Deva – Pentru prima oară, în ultimii 30 de ani, laboratorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva a fost modernizat complet, valoarea investiţiilor susţinute de la bugetul Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara fiind de 200.000 de lei. Secţia dispune acum de aparatură de ultimă generaţie, ceea ce va permite ca aceasta să concureze, de la egal, la egal, cu alte laboratoare din judeţul Hunedoara şi din Vestul ţării. Laboratorul urmează să fie acreditat conform normelor legale în vigoare, procedura permiţând apoi încheierea unui contract de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate.

„În laborator sunt echipamente moderne, pe care angajaţii de aici nu cred ar fi sperat să le vadă, vreodată. Cred că în următoarele şase luni laboratorul de aici va deveni cel mai bun din judeţul Hunedoara. Dacă afluxul de pacienţi va fi aşa cum estimăm noi, adică în jur de o sută de persoane pe zi, investiţia se va amortiza într-un an de zile, în urma contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate”, a declarat managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, Silviu Didilescu.

Baia Sărată

Cea de-a doua investiţie susţinută de CJ Hunedoara a avut ca obiect modernizarea ambulatoriului de recuperare Baia Sărată. Aici au fost achiziţionate echipamente noi pentru mai multe proceduri şi s-au renovat spaţii care erau închise de mai bine de 15 ani.

„Baia Sărată este unul dintre punctele pe care dorim să ne focalizăm şi care pot aduce bani spitalului. Sperăm ca acolo să fie trataţi aproximativ o sută de pacienţi, în fiecare lună. În urma contractului încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate sperăm să obţinem peste 10.000 de lei, lunar. Prin urmare, estimăm că investiţia de la Baia Sărată, în valoare de 150.000 de lei, să fie amortizată într-un an şi ceva”, a explicat managerul Silviu Didilescu.

Programul de funcţionare al Băii Sărate a fost modificat, astfel că de tratamentele de recuperare de acolo pot beneficia şi acei pacienţi care sunt la serviciu în timpul dimineţii.

Investiţii

Inaugurarea celor două proiecte de investiţii s-a bucurat de prezenţa mai multor consilieri judeţeni, din partea tuturor partidelor politice. Aceştia au răspuns invitaţiei formulate de conducerile CJ Hunedoara şi Spitalului Judeţean de Urgenţă pentru a vedea, la faţa locului, felul în care sunt investiţi banii publici.

„Investiţia a inclus efectuarea de reparaţii la clădiri, dar, cel mai important este faptul că au fost achiziţionate echipamente medicale performante. Sper ca acest efort financiar să conducă la acreditarea laboratorului, iar în luna aprilie să fie încheiat contractul de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate. În urma acestui contract se vor putea obţine venituri importante pentru spital. Cred că oamenii care lucrează aici merită aceste investiţii şi, în sfârşit, îşi pot face meseria cu ajutorul unei tehnici demne de secolul XXI”, a afirmat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ.

Sănătatea-prioritate

El a arătat că investiţiile efectuate confirmă faptul că autorităţile judeţene sunt un bun administrator, atunci când au posibilitatea să arate acest lucru. „Ministrul sau un secretar de stat vin din când în când pe aici, dar eu trec în fiecare zi pe stradă şi este ruşinos să-ţi atragă oamenii atenţia că nu ai făcut una sau alta. Cred că oamenii care vina cum la spital se conving că unitatea este una de elită, din punct de vedere al medicilor, asistentelor, a personalului, în general, dar şi în ceea ce priveşte dotările cu echipamente medicale”, a precizat preşedintele CJ Hunedoara, reiterând faptul că prioritatea autorităţilor judeţene o reprezintă starea de sănătate a populaţiei.

Popularity: 24% [?]

Brad – Clădirea gării din municipiul Brad va fi reabilitată printr-un proiect de investiţii al Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timişoara. Lucrările de restaurare şi reabilitare ale clădirii vor începe în acest an, valoarea planificată a investiţiilor depăşind suma de 860.000 de lei.

„Reabilitarea şi modernizarea staţiei de călători este importantă pentru comunitatea municipiului Brad, clădirea reprezentând un simbol al localităţii. Mai mult decât atât, ea reprezintă una dintre porţile de intrare în zona moţilor. Luând în considerare şi faptul că gara din Brad este o clădire de patrimoniu, ne bucurăm că am reuşit în demersul pe care ni l-am propus”, a declarat prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi.

La rândul său, primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, a menţionat că reabilitarea imobilului monument istoric va face posibilă integrarea sa într-un proiect turistic zonal la care administraţia locală lucrează în această perioadă.

„De-a lungul ultimilor ani am făcut numeroase demersuri la Ministerul Transporturilor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi la Prefectura Hunedoara pentru salvarea sediului gării din Brad, o clădire cu o arhitectură deosebită. Imobilul se află acum într-un stadiu avansat de degradare şi este nevoie ca această poartă de intrare în Ţara Moţilor să fie pusă în valoare. Sperăm ca lucrările să înceapă cât mai curând”, a afirmat primarul municipiului Brad.

Clădirea gării din Brad a fost construită în anul 1896, în timpul Imperiului Austro-Ungar. Imobilul reprezintă o copie fidelă a unei staţii din Tirol (Austria), proiectul fiind asemănător cu cel al gării din Milano.

Popularity: 33% [?]

Efectele crizei economice se răsfrâng, şi în acest, asupra comunităţilor locale mici, acestea fiind, de fapt, cele mai afectate de lipsa investiţiilor sau de restrângerile de activitate ale firmelor. Soluţia identificată de primarii comunelor hunedorene este una foarte simplă: programele de investiţii trebuie susţinute de finanţări obţinute prin programe guvernamentale sau ale Uniunii Europene. În comunele Rapoltu Mare şi Romos, drumul de la teorie la practică a fost extrem de scurt, astfel că fiecare aşezare are deja realizări concrete.

Romos

Comuna Romos este un exemplu despre modul în care bugetul sărac poate fi completat, îndestulător, cu fonduri nerambursabile primite de la Comunitatea Europeană. Unul dintre cele mai mari proiecte de investiţii derulate într-o comună hunedoreană este pe cale de a fi finalizat în acest an. Este vorba de construcţia reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în satele Romos şi Romoşel, proiect în valoare de 8,7 milioane lei finanţat din Fondul European de Dezvoltare Rurală (FEADR).

„Proiectul se află într-un stadiu avansat de execuţie. Lucrările au fost încheiate în proporţie de 80 la sută şi sunt programate să se încheie la data de 1 august. În intervalul de timp care a mai rămas vor fi montate staţiile de epurare şi tratare a apei, la Romos şi Romoşel. Componentele necesare au fost aduse, aşa că estimăm că ne vom încadra în graficele de execuţie fără nici un fel de problemă”, a apreciat primarul comunei Romos, Mircea Pătrânjan.

Potrivit acestuia, beneficiile proiectului se vor vedea în modul în care va creşte standardul de viaţă pentru 600 de familii din satele menţionate, locuitorii având posibilitatea să trăiască în condiţii similare celor de la oraş. Primarul a mai dat asigurări că imediat ce vor fi gata lucrările de alimentare cu apă şi canalizare, în bugetul Primăriei se vor găsi fonduri pentru repararea drumurilor afectate de acest proiect.

Rapoltu Mare

Primarul comunei Rapoltu Mare, Octavian Roman, afirmă că autorităţile locale au depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului patru proiecte de investiţii, care au ca obiect lucrările de infrastructură. Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,7 milioane lei.

Unul dintre proiectele aduse în discuţie se referă la modernizarea drumurilor comunale din Rapolţel, Boiu şi Folt, iar un altul are ca obiectiv realizarea sistemului de alimentare cu apă a satului Rapolţel. Celelalte două proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării se referă la reabilitarea clădirilor căminelor culturale din satele Bobâlna şi Boiu.

„În planurile noastre se mai află construirea unui nou sediu administrativ pentru Primăria Rapoltu Mare. În acest sens, lucrăm la un studiu de fezabilitate ce va fi depus la Ministerul Dezvoltării Regionale. De asemenea, ne-am propus să continuăm modernizarea străzilor din Rapolt, în zonele „Pe Vale” şi „În Căpătâi”, iar ăn satul Bobâlna dorim să modernizăm strada Pe Vale”, a afirmat primarul comunei Rapoltu Mare, Octavian Roman.

Tot la capitolul investiţii planificate se numără şi proiectul de decolmatare şi regularizare a cursurilor de apă din Rapolt şi Bobâlna.

Popularity: 20% [?]

Deva- O nouă salină artificială, amenajată cu sare de la Praid şi Târgu Ocna, va fi deschisă, începând de sâmbătă, în municipiul Deva. Investiţia este realizată de o companie privată şi este amenajată pe strada Vânătorilor, nr.24.

„Salina are o suprafaţă de 30 de metri pătraţi şi include o cantitate de 16 tone de sare. Pe lângă procedurile obişnuite într-o salină, persoanele care vor veni aici vor beneficia de meloterapie şi servicii de masaj. Deoarece trăim într-o lume a informaţiei, cei care doresc au la dispoziţie şi internet în sistem wi-fi”, a declarat administratorul salinei, Marinela Sas.

Salina dispune de fotolii comode pentru o cât mai bună relaxare pe timpul petrecut în incinta acesteia.

Salina artificială poate primi 20 de persoane pe oră, costul unui bilet fiind de 20 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru copii. Însoţitorii copiilor şi bătrânilor au acces gratuit. Programul de funcţionare este între orele 9-22, de luni până sâmbătă.

Popularity: 51% [?]

Haţeg- Lucrările de reabilitare ale Colegiului Naţional I.C.Brătianu din Haţeg sunt în plină desfăşurare, finanţarea acestora fiind asigurată din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene. Lucrările vizează reabilitarea şi dotarea spaţiilor de învăţământ, dar şi a bazei sportive de la acest liceu de tradiţie al oraşului Haţeg.

„Au fost executate lucrări în valoare de 30 la sută din valoarea totală a investiţiei. Urmează procedura de achiziţie a contractului de furnizare a dotărilor propuse în proiect”, a declarat primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş.

Primăria oraşului Haţeg a reuşit să atragă, în vara anului trecut, fonduri europene în valoare de un milion de euro care vor fi folosite pentru executarea mai multor lucrări de reabilitare la Colegiul Naţional “I.C.Brătianu”, din localitate, unitatea de învăţământ apropiindu-se de marcarea unui veac de existenţă.

“Este un lucru extraordinar de bun faptul că reuşim şi în vremuri de criză să atragem fonduri europene pentru comunitatea locală. Colegiul Naţional “I.C. Brătianu” are o bogată tradiţie în învăţământ şi se numără printre cele mai bune din judeţ”, a subliniat Nicolae Timiş.

Potrivit acestuia, fondurile atrase de la Uniunea Europeană vor fi folosite pentru reabilitarea corpurilor de clădire C şi D, dar şi a sălii de sport ce a fost dată în folosinţă în urmă cu 30 de ani. De asemenea, laboratoarele de chimie şi de biologie vor fi dotate cu materialele didactice necesare pentru desfăşurarea unui proces educativ în condiţii moderne. În cadrul proiectului mai este prevăzută refacerea curţii interioare şi împrejmuirea acesteia.

Popularity: 19% [?]

Brad - Primul bloc de locuinţe ANL construit în municipiul Brad, după 1990, a fost dat în folosinţă spre bucuria familiilor care au primit, astfel, un binemeritat cadou de Sărbători din partea administraţiei locale.

Blocul ANL a fost construit pe strada Dacilor şi dispune de 34 de apartamente cu una şi două camere. Primăria a pus la dispoziţia constructorului terenul necesar şi a asigurat racordarea imobilului la sistemele de utilităţi. Valoarea investiţiei realizate în acest bloc ANL se ridică la peste 11 milioane de lei.

„În municipiul Brad sunt sute de cereri pentru atribuirea unei locuinţe. Din acest motiv, vom construi alte două blocuri ANL, pentru a veni în sprijinul tinerilor din oraşul nostru”, a declarat primarul localităţii, Florin Cazacu.

Potrivit acestuia, tinerii care s-au mutat în blocul ANL vor avea posibilitatea de a-şi cumpăra locuinţele după un an de zile în care au plătit chirie pentru acestea.

Popularity: 33% [?]

Geoagiu – Proiectul de reabilitare a infrastructurii din staţiunea Geoagiu Băi este în plină desfăşurare, constructorul reuşind să finalizeze un sfert din lucrările planificate. Proiectul are o valoare de 7 milioane de euro, din care contribuţia bugetului local reprezintă doi la sută. Vor fi schimbate toate reţelele de alimentare cu apă, cele de canalizare, vor fi refăcute drumurile şi aleile, iar iluminatul public va fi mult îmbunătăţit.

„Este o lucrare extrem de grea. Acum se lucrează în zona centrală a staţiunii. Sperăm să terminăm această investiţie până la 1 mai 2011, pentru ca sezonul turistic de vară să nu fie afectat. De altfel, scopul principal al acestor investiţii este de a dezvolta şi creşte calitatea serviciilor turistice în această staţiune balneară”, a declarat primarul oraşului Geoagiu, Simion Mariş.

Centru modern

Pe linia modernizării staţiunii, chioşcurile care se aflau în zona centrală, în apropiere de ştrand, au fost demolate. În locul acestora vor fi construite noi spaţii comerciale, adaptate cerinţelor moderne de urbanistică. „Zona centrală a staţiunii Geoagiu Băi se va schimba total”, a dat asigurări primarul Simion Mariş.

Autorităţile locale din Geoagiu sunt optimiste în ceea ce priveşte beneficiile proiectului de reabilitare derulat în staţiunea balneară. Finalizarea lucrărilor va deschide o nouă perspectivă pentru dezvoltarea turismului, dar şi pentru locuitorii din Geoagiu Băi.

„În momentul în care vom termina acest proiect, estimăm că nu vor mai fi probleme cu reţelele de apă şi canalizare din staţiunea Geoagiu-Băi, pentru următorii 50 de ani”, a mai spus primarul oraşului Geoagiu.

Ultimele lucrări ample executate la infrastructura staţiunii Geoagiu-Băi s-au efectuat în urmă cu 30 de ani.

Popularity: 20% [?]