Ziarul Accent Media Deva, presa locala si publicitate Hunedoara

Divulgarea secretului profesional este infracţiunea care face parte din grupul infracţiunilor contra libertăţii persoanei, prevăzute în capitolul II, titlul II, art.196 Cod penal, partea specială şi constă în divulgarea fără drept a unor date de către cel căruia i-au fost încredinţate sau de către cel care a luat la cunoştiinţă în virtutea posesiei ori funcţiei, dacă fapta este de natură de a aduce prejudicii unei persoane.

Obiectul juridic special îl constituie acele relaţii sociale cu privire la libertatea persoanei, privite din punctul de vedere al dreptului acestuia de a i se respecta secretul încredinţat celui care a apelat în virtutea profesiei sau funcţiei sale.

Infracţiunea de divulgarea a secretului profesional este lipsită de obiect material.

Subiectul activ nemijlocit este calificat de lege ca fiind acea persoană care exercită o profesie sau îndeplineşte o funcţie în virtutea căreia i se confesează taine ale persoanei care apelează la serviciile sale, în considerarea profesiei sau funcţiei persoanei respective.

Subiectul pasiv al acestei infracţiuni nu este circumstanţiat în textul legii, în sensul că acesta poate fi reprezentat de orice persoană căreia îi este încălcat dreptul de a păstra confidenţialitatea informaţiilor furnizate.

În ceea ce priveşte participaţia penală, aceasta este întâlnită numai sub forma instigării şi complicităţii.

Elementul material al laturei obiective a acestei infracţiuni îl constituie acţiunea/inacţiunea de divulgare a secretului. Este necesar de precizat că acţiunea de divulgare poate fi atât directă, efectuată de însăşi persoana care deţine secretul, cât şi indirectă, prin intermediul unei terţe persoane. Trebuie precizat în mod clar că pentru realizarea infracţiunii de divulgare a secretului profesional, este necesar ca fapta să fie de natură a aduce prejudicii respectivei persoane şi de a fi divulgat secretul fără drept. Prejudiciile provocate persoanei al cărei secret a fost deconspirat sau utilizat pot fi de ordin moral (afectarea prestigiului, atragerea aprobriului public, crearea de antipatii sau rezerve ale indivizilor din anturajul său) sau de ordin material (destituire din funcţie, concedierea dintr-un serviciu, discreditarea în cercul oamenilor de afaceri având drept consecinţă pierderea unor parteneri).

Urmarea imediată constă într-o atingere adusă libertăţii persoanei din punct de vedere al dreptului său de a i se păstra secretul unor date având caracter intim. Iar în ceea ce priveşte legătura de cauzalitate, aceasta este prezumată, deoarece starea de afectare a dreptului persoanei decurge direct din acţiunea de divulgare.

Din punct de vedere al formei de vinovăţie sub care se poate săvârşi infracţiunea, divulgarea secretului profesional se săvârşeşte atât cu intenţie directă, cât şi indirectă. În cazul în care divulgarea secretului profesional se produce din culpă, aceasta nu constituie infracţiune, deci nu este sancţionată de textul legii.

În cadrul aceste infracţiuni actele preparatorii şi tentativa sunt posibile, dar este foarte greu de stabilit/identificat şi dovedit şi drept consecinţă nu sunt pedepsite de lege.

Infracţiunea se consumă instantaneu, în momentul divulgării datelor de ordin profesinal, respectiv al utilizării ori divulgării documentelor sau informaţiilor cu caracter de secret profesional şi se pedepseşte potrivit legii în vigoare cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Aciunea penală în cazul infracţiunii de divulgare a secretului profesional se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Consultant şi consiler juridic,
Leonhardt Radu-Albert

Popularity: 2% [?]

Chiar dacă de Sărbătorile de Crăciun majoritatea oamenilor sunt liberi, sunt câteva cazuri în care activitatea nu se poate opri. Persoanele care sunt chemate la muncă şi în zilele libere pot beneficia de unele drepturi salariale suplimentare.

Deva – În fiecare an, românii au parte de 11 sărbători legale sau, altfel spus, zile nelucrătoare potrivit Codului Muncii. Acestea sunt:

• zilele de 1 si 2 ianuarie;

• prima şi a doua zi de Paşti;

• ziua de 1 mai;

• prima şi a doua zi de Rusalii;

• Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului;

• Ziua Naţională 1 decembrie;

• prima şi a doua zi de Crăciun.

Pe lângă acestea, adepţii diferitelor culte religioase legale mai beneficiază de “două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine”, se arată în legislaţia care are ca obiect dreptul muncii.Tot Codul Muncii prevede că acordarea zilelor libere se face de către angajator.

În acelaşi timp există şi categorii de salariaţi care, în zilele de sărbătoare legală trebuie să se prezinte la muncă. Este vorba de acele domenii în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului acesteia.

De asemenea, pentru unităţile sanitare şi pentru cele de alimentaţie publică, în zilele de sărbătoare legală se stabilesc programe de lucru adecvate, astfel încât populaţia să dispună de asistenţă medicală şi de alimentele de strictă necesitate.

Salariaţilor care lucrează în unităţile cu “foc continuu”, sanitare sau de alimentaţie publică, exceptate de la zilele libere, li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază de un spor la salariul de bază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală. Sportul nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzator muncii prestate în programul normal de lucru.

Sporul pentru munca prestată în zilele libere se acordă numai dacă aceasta nu a putut fi compensată cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Astfel, salariatul are posibilitatea ca, în acest interval, să notifice angajatorului îndeplinirea corespunzătoare.

În caz de neconformare, având în vedere că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri, se poate solicita instanţei competente obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu sporul la care era îndreptăţit, precum şi la plata de daune-interese. Aceasta, deoarece întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Leonhardt Radu-Albert
Consultant si consilier juridic

Popularity: 1% [?]

O îmbunătăţire evidenţiată în Noul Cod Civil şi pusă in discuţie chiar prin ultimele modificări aduse Codului Familiei, priveşte defacerea căsătoriei prin acordul părţilor, respectiv prin procedură notarială, aceasta fiind reglementată prin art.375 – 378.

După ce se efectuează operaţiunile de înregistrare a cererii, notarul public acordă soţilor, potrivit prevederilor art.376 din Codul civil un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divorţ şi îi informează despre aceasta la momentul înregistrării cererii.

La expirarea acestui termen, notarul public va verifica dacă soţii stăruie în cererea de divorţ şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat, pronunţă admiterea cererii de divorţ.

În baza încheierii de admitere a cererii de divorţ, notarul public eliberează certificatul de divorţ, în care se va consemna desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, în faţa notarului public, precum şi numele de familie pe care foştii soţi le vor purta după divorţ.

Notarul public poate respinge cererea de divorţ prin acord a soţilor în următoarele situaţii menţionate exemplificativ:
• nu are competenţă legală să soluţioneze cererea de divorţ;
• unul dintre soţi este pus sub interdicţie;
• unul dintre soţi nu îşi poate exprima consimţământul liber şi neviciat;
• la depunerea cererii de divorţ nu sunt prezenţi ambii soţi, iar soţul prezent insistă să fie înregistrată cererea;
• unul dintre soţi refuză să semneze cererea personal, în faţa notarului public;
• soţii refuză să dea declaraţiile prevăzute de regulament;
• soţii nu se înteleg cu privire la numele de familie care urmează a fi purtat după divorţ de către fiecare dintre ei;
• soţii nu prezintă, la depunerea cererii de divorţ, actul de căsătorie în original;
• unul dintre soţi se prezintă în faţa notarului public la termenul de 30 de zile acordat şi declară că nu mai stăruie în cererea de divorţ;
•cererea a rămas fără obiect întrucât căsătoria dintre soţi a fost desfăcută de către o altă autoritate competentă;
• soţii se împacă;
• soţii îşi retrag cererea de divorţ;
• înainte de finalizarea procedurii de divorţ unul dintre soţi a decedat, căsătoria încetând în acest mod.
De asemenea, trebuie precizat că în situaţia în care soţii nu se înteleg asupra numelui de familie, asupra modului în care îşi vor exercita autoritatea părintească, precum şi în orice alte situaţii în care cei doi soţi nu se înţeleg, notarul public va emite o dispoziţie de respingere a divorţului şi îi va îndruma pe soţi să se adreseze instanţei judecătoreşti.

Consilier şi consultant juridic
Leonhardt Radu-Albert

Popularity: 2% [?]

• Blocul Naţional al Revoluţionarilor – 1989 România nu mai organizează mitingul de protest anunţat pentru miercuri 27

Dezsi Attila

iulie în faţa Palatului Cotroceni deoarece nu a primit autorizarea legală pentru această manifestare, informează liderul organizaţiei, Dorin Lazăr Maior. În schimb, se vor organiza mitinguri de protest în data de 3 august în toate judeţele, în faţa Prefecturilor. Nemulţumirile revoluţionarilor survin după ce premierul Emil Boc s-a pronunţat pentru reducerea stipendiilor de care beneficiază aceştia, în sensul că acordarea indemnizaţiilor să se facă doar pentru urmaşii celor decedaţi sau răniţi în Revoluţia din decembrie 1989.
Guvernul a lansat un nou program destinat împăduririi terenurilor degradate, lucrările fiind finanţate de Administraţia Fondului pentru Mediu. Solicitanţii pot depune dosarele de finanţare nerambursabilă până la data de 19 august. Fondurile totale ale programului se ridică la 89 de milioane lei, iar valoarea maximă ce poate fi aprobată pentru un proiect este de 3,5 milioane lei. „Judeţul nostru are zone vaste împădurite. Îmi doresc ca prin acest program, judeţul Hunedoara să îşi consolideze atât poziţia cât şi renumele de judeţ verde” a precizat prefectul Dézsi Attila. Pot depune proiecte în cadrul acestui program, primăriile care au în proprietate terenuri degradate ce pot fi refăcute prin împăduriri.

• Toţi elevii claselor a opta, din judeţul Hunedoara, vor putea învăţa la un liceu, după cea de-a doua etapă de repartizare computerizată. La cea de-a doua repartizare, au mai rămas elevii care au uitat sau nu au ştiut să îşi completeze fişele de înscriere, nu au menţionat suficiente opţiuni, ori au fost corigenţi la o anumită materie sau nu au susţinut Evaluarea Naţională.
Cea mai mare medie de admitere i-a aparţinut unei eleve din Simeria, 7,45. La polul opus, cu cea mai mică medie de admitere s-a clasat un elev din oraşul Petrila, care, cu media 3,43 a intrat la un liceu din Petroşani.

Popularity: 5% [?]

Bucureşti – Parlamentul a aprobat modificarea unui articol din Codul Comercial, acesta referindu-se la situaţiile în care se impune sechestru asigurator pe bunuri. De asemenea, în Parlament a mai fost aprobată o lege care are ca temă asiguarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. Secretarul general al Camerei Deputaţilor, Ghoerghe Barbu, prezintă pentru cititorii săptămânalului „Accent Media”, principalele modificări legislative adoptate de parlamentari

Legea pentru modificarea art. 908 din Codul de comerţ

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unui singur articol din Codul Comercial, în sensul eliminării competenţei de soluţionare a cererilor de înfiinţare a sechestrului asigurator, stabilit în prezent în favoarea judecătorilor.

Potrivit noilor dispoziţii legale, sechestrul sau poprirea se va putea înfiinţa numai cu dare de cauţiune, cu excepţia cazului în care cererea de sechestru sau de poprire se face în virtutea unei cambii sau a unui alt efect comercial la ordin sau la purtător, protestat de neplată.

Instanţa care judecă procesul se va pronunţa asupra sechestrului în camera de consiliu, fără prealabila chemare a părţilor. Sechestrul asigurator nu poate fi ridicat decât dacă debitorul va consemna suma, capital, dobânzi şi cheltuieli, pentru care s-a înfiinţat acel sechestru.

Legea a fost iniţiată de deputatul PDL Mihail Boldea, la începutul anului 2010, a fost adoptată de Senat în noiembrie 2010, iar de Camera Deputaţilor – for decizional – a trecut prin votul final din 21 iunie, cu 169 voturi pentru, 28 împotrivă şi 91 de abţineri. Până să devină operaţională, trebuie promulgată de şeful statului.

Transparenţa în exercitarea demnităţilor publice

Prezenta lege are drept scop eliminarea situaţiilor ce pot genera conflicte de interese atunci când calitatea de parlamentar este cumulată cu aceea de preşedinte, vicepreşedinte secretar şi trezorier al federaţiilor şi confederaţiilor sindicale, precum şi asigurarea autonomiei sindicatelor faţă de imixtiunea politică.

Mai precis, asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice generează necesitatea adoptării unei prevederi legale care să reglementeze starea de incompatibilitate a deputatului ori senatorului cu funcţiile precizate mai sus.

Vorbim de o lege organică iniţiată de un grup de 12 senatori ai PD-L şi PSD, trecută prin procedura votului final la 21 iunie şi aflată acum pe masa preşedintelui, pentru promulgare.

Popularity: 5% [?]

Parlamentul a adoptat mai multe legi de interes, al căror conţinut este explicat, pentru cititorii ACCENT MEDIA, de secretarul general al Camerei Deputaţilor, hunedoreanul Gheorghe Barbu.

1. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006

Gheorghe Barbu

Actul normativ menţionat datează de la începutul anului 2008 şi a fost iniţiat de Guvernul Tăriceanu. Prin acesta se reglementează într-un mod unitar cadrul legal şi instituţional privind organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi accelerarea procedurilor de accesare a fondurilor comunitare în vederea cofinanţării proiectelor de investiţii pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitar-urbane specifică serviciilor comunitare de utilităţi publice.

Urgenţa promovării acestui act normativ rezultă din necesitatea eliminării contradicţiilor semnalate între prevederile principalelor acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, respectiv Legea administraţiei publice nr. 215/2001, Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006.

Modificări

Principalele modificări şi completări se referă la: clarificarea statutului juridic al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice (competenţe, atribuţii,drepturi, obligaţii); clarificarea şi definirea conceptului de „contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice”; clarificarea modalităţilor de delegare a gestiunii şi introducerea conceptului de „încredinţare directă”; definirea conceptului de „operator regional”; partajarea competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale cu autorităţile administraţiei publice centrale şi cu autorităţile de reglementare competente în ceea ce priveşte reglementarea, monitorizarea şi controlul serviciilor comunitare de utilităţi publice.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în sesiunea de vot final din data de 21 iunie, cu 276 de voturi favorabile şi doar 2 împotrivă, iar acum se află în procedura promulgării.

2. Legea pentru completarea alin. (1) al art. 82 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

Prezenta lege are drept scop eliminarea situaţiilor ce pot genera conflicte de interese atunci când calitatea de parlamentar este cumulată cu aceea de preşedinte, vicepreşedinte secretar şi trezorier al federaţiilor şi confederaţiilor sindicale, precum şi asigurarea autonomiei sindicatelor faţă de imixtiunea politică.

Mai precis, asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice generează necesitatea adoptării unei prevederi legale care să reglementeze starea de incompatibilitate a deputatului ori senatorului cu funcţiile precizate mai sus.

Vorbim de o lege organică iniţiată de un grup de 12 senatori ai PD-L şi PSD, trecută prin procedura votului final la 21 iunie şi aflată acum pe masa preşedintelui, pentru promulgare.

Popularity: 3% [?]