Ziarul Accent Media Deva, presa locala si publicitate Hunedoara

Folosit cu precădere pentru confecţionarea bijuteriilor, argintul are o serie de proprietăţi benefice şi pentru sănătate. Înainte de a fi descoperite antibioticele, chirurgii suturau rănile pacienţilor cu fire din argint, considerând că acest metal preţios previne infecţia. Studiind influenţa metalelor asupra organismului, cercetătorii au ajuns la concluzia că argintul poate fi considerat unul dintre cele mai puternice antibiotice naturale. Iar cum antibioticele sintetice ajută, dar au şi o serie de efecte dăunătoare, de ce n-am încerca argintul ?

Folosit în antichitate

Cunoscut încă din antichitate, argintul era folosit de către medicii chinezi, care făceau acupunctură cu ace de argint.

Fenicienii transportau apa, vinul şi laptele în vase din argint, pentru a le păstra nealterate un timp mai îndelungat.

Vechii greci au observat că în perioada războaielor, aristocraţii nu sufereau de dizenterie. Cei bogaţi, care foloseau tacâmuri şi veselă din argint, erau protejaţi de epidemii şi boli.

De asemenea, coloniştii americani, care străbăteau Vestul, puneau un dolar de argint în lapte pentru a-i întârzia alterarea. Bijutierii care lucrau cu argint, erau renumiţi pentru sănătatea lor. Practic, argintul este un dezinfectant universal, adevărat medicament, dar uitat pe nedrept.

Apa – în vase de argint

Dintre toate întrebuinţările curative ale argintului, cea mai cunoscută este apa de argint. Păstrată în vase de argint, apa are calităţile unui antibiotic natural, extrem de eficient şi ajută la menţinerea sănătăţii şi longevităţii.

Aşa după cum se ştie, preoţii împart sfînta împărtăşanie cu linguriţă de argint, iar apa sfinţită rezistă timp îndelungat, dacă e ţinută în recipiente de argint. Astăzi, ştiinţa a făcut mii de teste care au confirmat că ionii de argint împiedică înmulţirea bacterilor, virusurilor şi sporilor. Astfel, microbii nu se mai pot reproduce şi mor iar infecţia este stopată. Exista mărturii ale bolnavilor care s-au vindecat de cancer consumând apă de argint.

De cât argint avem nevoie?

Specialiştii afirmă că deficitul de argint duce la scăderea imunităţii şi este unul dintre principalii factori de creştere a afecţiunilor maligne din ultimele decenii. Cercetările au stabilit că 0,088 mg de argint reprezintă cantitatea medie zilnică necesară organismului uman.

Surse de argint

Strămoşii noştri primeau o oarecare doză de argint prin hrană.

Tehnologiile moderne din agricultură au distrus o parte din rezervele de argint ale solului, astfel încît acest element nu mai există în alimentele pe care le consumăm.

Cel mai eficace aport de argint se face sub forma lui coloidală , fiind total inofensiv pentru organismul uman, care îl va elimina în 24 de ore. Argintul coloidal nu interacţionează cu alte medicamente şi nu are efect toxic asupra organismului, nefiind un metal greu. Nu există riscul de supradozaj şi este cel mai puternic dezinfectant folosit în cazul apei potabile.

Apa se poate consuma, preventiv, pentru întărirea sistemului imunitar, sau ca un remediu valoros în terapia infecţiilor şi a bolilor. Se iau 4 linguriţe pe zi de apă tratată cu argint coloidal, pe stomacul gol. Leacul este util şi animalelor de companie.

Această apă este doar un adjuvant, nu exclude vizitele la doctor şi urmarea tratamentului prescris. Acest metal, atât de preţios pentru sănătate, poate fi luat şi din ouă, lapte de vacă şi de capră.

Antibiotic si antioxidant

Cercetătorii au ajuns la concluzia că rolul argintului în organismul uman poate fi descris ca un “sistem imunitar secundar”. Rezultatele obţinute arată că argintul are capacitatea de a distruge, într-un timp scurt, o categorile foarte mare de microorganisme patogene, virusuri, bacterii şi paraziţi. De asemenea, este folosit şi ca un element eficient în tratamentul unor maladii ale pielii, arsurilor, alergiilor, eczemelor şi plăgilor deschise. În scopul prevenirii inecţiilor, argintul este utilizat tot mai mult în procesul de fabricare a echipamentelor şi furniturilor medicale.

Terapia cu apă de argint

Este cel mai bun remediu complementar pentru afecţiuni cronice ca: viroza respiratorie, hipertensiune arterială, hepatită cronică, sinuzită, gastrită, ulcer, psoriazis, herpes. Se recomandă cîte două linguriţe pe zi de apă de argint. De asemenea, rănile spălate cu apă de argint se vindecă mai repede, nu se infectează şi cicatricele rămase după vindecare sunt mai puţin vizibile. Tenul spălat cu apă de argint devine mai catifelat şi frumos.

Potrivit unor experimente de laborator, acest metal a fost extrem de eficient şi împotriva virusului gripal.

Atenţie la doză!

Excesul de argint în organism conduce la apariţia celulelor canceroase, la slăbirea văzului şi la dereglări psihice.
În terapia cu apă de argint trebuie ţinut cont şi de următorul aspect: pigmentarea pielii. Aceasta devine albastră, dar numai în cazul consumului exagerat de metal. Dar apa cu argint coloidal, obţinută cu tehnologii de ultimă oră, nu produce asemenea pericole, dimpotrivă, este un bun remediu împotriva microbilor. Consumul de argint coloidal este sigur chiar şi pentru femeile însărcinate şi pentru cele care alăptează. Mai există şi persoane alergice la acest metal, cărora nu le este indicat tratamentul cu argint.

Curiozităţi

- Organismul unui om cu masa de 70 kg conţine aproximativ 0,07 mg de argint.
- Până la descoperirea penicilinei, argintul era extrem de valoros, pentru că era singurul dezinfectant cunoscut.
- Pentru a ameliora setea, atunci când nu se poate bea nimic, puteţi ţine în gură un obiect de argint.
- Cei care poartă bijuterii de argint sunt mai calmi.
- Argintul se foloseşte şi sub formă de aliaje cu alte metale, la confecţionarea monedelor, la protezarea dinţilor, la confecţionarea bijuteriilor şi tacâmurilor.
- Soluţiile coloidale de argint se utilizează în medicină ca mijloace antiseptice, pentru tratarea bolnavilor de tuberculoză.

Popularity: 5% [?]

Atunci când vine vorba de produsele cosmetice, specialiştii afirmă că proporţiile au un rol determinant. Uneori, din dorinţa de a avea rezultate cât mai spectaculoase, aceste produse sunt aplicate în exces. Şi, în loc să ajute, mai mult strică ! În continuare, vă prezentăm cantitatea necesară pentru unele dintre ele.

Crema de faţă

Este vitală pentru sănătatea tenului şi prevenirea ridurilor. Crema, de dimensiunea unei alune, se aplică dimineaţa şi seara, după ce faţa a fost spălată. Dar, nu uitaţi, şi gâtul are nevoie de îngrijire ! Este cea dintâi zonă care dă semne de îmbătrânire. De aceea, se aplică şi aici o porţie de cremă hrănitoare, tot de mărimea unei alune.

Crema de ochi

Pentru ochi, se foloseşte o cremă specială, cantitatea aplicată echivalând cu un bob de mazăre. Se aplică astfel: se masează pielea de la colţul exterior al ochiului către cel interior al pleoapei de jos, şi de la interior către exterior, pe pleoapa de sus.

Fondul de ten

Se aplică, pe dosul palmei, atât fond de ten cât să nu depăşească dimensiunea unei monede de cinci bani, apoi se distribuie uniform cu degetele celeilalte mâini pe nas, frunte, obraji şi bărbie. Pentru un aspect uniform, se poate dispersa culoarea înspre zona gâtului.

Pasta de dinţi

Atunci când se aplică pe toată lungimea periei, nu este corect. Pentru un periaj normal, se aplică mai puţin de jumătate din această canitate. Dacă este depăşită, în timp, smalţul dinţilor va avea de suferit.

Şamponul

Pentru părul scurt, se aplică o cantitate echivalentă cu o bomboană fondantă. La părul lung, se pune o cantitate de şampon în căuşul palmei, după care, se aplică pe părul ud, masându-se bine rădăcina, după care, şamponul se întinde uşor, pe toată lungimea părului. Vârfurile fiind fragile, nu este nevoie să fie frecate cu şampon, ci catifelate ulterior cu balsam.

Trucuri mici, cu efecte mari !

Încălziţi faţa !

Atunci când faţa este spălată cu apă călduţă, temperatura pielii creşte, iar porii se vor dilata. Astfel, produsele cosmetice vor fi absorbite mai bine, dovedindu-şi eficienţa.

Pudra

Este un excelent remediu pentru părul cu tendinţe de îngrăşare. Pentru asta se foloseşte o pensulă mai mare, care se îmbibă în pudră, apoi se aplică la rădăcina părului. Se va observa apoi o schimbare în bine, pe tot parcursul zilei.

Vânătăile

Pentru a scăpa de vânătăi într-un timp cât mai scurt, se aplicaţi pe locul afectat o jumătate de ceapă crudă, care se va schimba la fiecare 15 minute, timp de două ore.

Impurităţile tenului

Pentru a curăţa tenul de impurităţi, aplicaţi seara pe faţă o soluţie preparată din zeama de la o portocală, 50 ml ceai de muşeţel şi 50 ml spirt medicinal. Lichidul se păstrează într-un recipient de sticlă, într-un loc ferit de lumină şi umezeală.

Tenul gras

Veţi reuşi să scăpaţi de tenul gras, dacă, în fiecare seară, înainte de culcare, aplicaţi o mască preparată dintr-un gălbenuş de ou, un măr zdrobit şi 50 ml suc de portocale.

Creionul de ochi

Pentru a evita ca varful creionului de ochi să lase urme urâte pe pleoape, înainte de utilizare, acesta se ţine 15 minute în frigider.

Fixativul

Îşi face treaba mult mai bine dacă este pulverizat pe perie şi piepteni, la finalul uscării. Aşa părul îşi păstrează şi volumul, dar şi strălucirea. Acelaşi truc functionează dacă se pulverizează parfum pe perie, părul mirosind delicios întreaga zi.

Popularity: 5% [?]

Plantele de interior fac parte din viaţa noastră. Ele ne oferă cu generozitate lumină, puritate şi frumuseţe, având efecte benefice benefice asupra noastră. Dar nu chiar toate ! O parte dintre ele provin din zonele tropicale, unde există un mare număr de plante periculoase. Seva lor, otrăvitoare pentru noi, este de fapt mecanismul lor de apărare. Atinse sau ingerate, aceste plante pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii noastre.

Flamingo

Are nevoie de apă din abundenţă, mai ales vara şi primăvara. Iarna în schimb, trebuie udată cât mai puţin. Această plantă conţine substanţe otrăvitoare în toate părţile sale. În cazul intoxicării, apar simptome precum arsurile, dificultăţi în înghiţirea mâncării, răguşeală.

Trompeta îngerilor

Are flori mari şi parfumate, ce atarnă precum pâlniile. Şi aceasta are toate părţile otrăvitoare, având în compoziţia sa alcaaloizi toxici, care pot duce la apariţia unor infecţii la oameni şi la animale. Manifestările care apar mai des în cazul acestor intoxicaţii sunt: agitaţie, halucinaţii, convulsii, somnolenţă, temperatură crescută.

Aloe Vera

Este o plantă cu rădrăcini puternice, iar frunzele ei sunt dese, groase şi de regulă, au marginea dinţată. La aloe vera, seva este otrăvitoare. Înghiţirea ei poate duce la efecte laxative. Deşi este cunoscută pentru efectele sale în tratarea arsurilor sau altor probleme ale pielii, dacă persoanele care o folosesc au pielea sensibilă, există cazuri în care pot apărea dermatite. Astfel, seva galbenă, care este toxică, trebuie eliminată.

Iedera

Are diferite culori, forme şi structuri ale frunzelor. Părţile otrăvitoare ale iederei sunt frunzele. Planta aceasta poate provoca intoxicaţii, iar manifestările datorate înghiţirii frunzelor sale pot fi: convulsii, dificultăţi respiratorii sau chiar paralizie. Iedera se ţine de cele mai multe ori lângă fesrestrele orientate spre nord ori în alte locuri cu lumina filtrată.

Crizantemele

Florile lor au diferite forme, culori şi mărimi. Cele din ghivece trebuie udate regulat, fertilizate în timpul creşterii, până apar bobocii. Părţile otravitoare ale acestei plante sunt frunzele şi tulpina, care pot provoca dermatite.

Filodendronul

Este o plantă pe care o întâlnim destul de des. Provine din America tropicală şi este cunoscută datorita efectului său decorativ. Partile sale toxice sunt frunzele ş seva, iar unele simptome constatate sunt erupţiile ş mânăarimile pielii.

Dieffenbachia

Decorativă, cu frunze mari, alungite, împânzite de multe pete albe sau galbene, n-a fost deloc dificil să ajungă una dintre cele mai dorite şi căutate plante de apartament. Trebuie ştiut că toate părţile plantei sunt otrăvitoare, iar dacă este cumva înghiţită vreo parte din ea, acest fapt va duce la umflarea gurii şi a gâtului. Seva ei trebuie ţinută departe de ochi, caci poate provoca dureri puternice.

Rhododendronul

Planta care atrage prin dimensiunile ei şi felul în care sunt formate florile, care pot fi simple sau foarte viu colorate. Şi Rhododendronul are toate părţile otravitoare. De aceea, este indicat să fie ţinut departe copii şi animalel.

Cyclamen

Gingaşă şi frumoasă, această plantă are frunzele răsucite, de culoare verde-albicios, florile sunt atrăgătoare şi pot fi albe, roşii, violet, iar pedunculii florali care le sustin sunt mai înalţi decât planta. Părţile ei otrăvitoare sunt bulbii şi rizomii, aceştia din urmă fiind amari. Pentru că se găsesc în pământ, nu există prea multe şanse ca animalele ori copiii să-i înghită.

Ficusul

Atât de impunătoare, această plantă este foarte răspândită la noi, existând peste 800 de specii. Ficusul are tulpina şi seva foarte toxice. În contact cu pielea, seva poate provoca iritaţii şi alergii.

Narcisele

Bulbii narciselor pot fi confundaţi foarte uşor cu arpagicul. Ei sunt otrăvitori, în cazul în care se consumă în cantităţi mari. Simptomele sunt: greaţă, vărsături, şi crampe şi este necesară intervenţia medicului.

Hortensia

Este o planta extremn de populară, iar aspectul ei deosebit, poate fi înşelător. Ea poate creşte până la trei metri înălţime şi înfloreşte la începutul verii. Dacă planta este consumată, pot apărea dureri de burtă, erupţii cutanate, convulsii sau chiar comă. Din fericire există antidot pentru otrăvirea cu Hortensia.

Lăcrămioara

Este o planta gingaşă, frumos mirositoare . Dar specialistii susţin că planta este otravitoare şi nu trebuie consumată, sub nicio formă, deoarece are reacţii adverse. Ea poate produce greţuri, dureri abdominale, crampe şi poate cauza aritmie cardiacă.

Brandusa de toamna

Bulbul şi seminţele plantei contin un alcaloid numit colchicină, care este folosit în tratamentul cancerului pielii, gutei, artritelor. Daca însa este folosit incorect sau ajunge din întâmplareîn organism, poate ataca ţesuturile şi organele, poate paraliza sistemul nervos central şi centrii respiraţiei.

Wisteria

Este o planta originară din sudul Statelor Unite şi din estul Asiei. Este longevivă şi foarte apreciată pentru florile sale, care cresc în mănunchiuri colorate lila, albastru, roz, roşu închis, dar şi albe.

Dar pe cât este Wisteria de frumoasă, pe atât este de periculoasă. Întreaga planta este toxică, inclusiv florile.

Foxglove

Este o plantă care face flori mov, roz sau albe. Frunzele plantei stau la baza unui medicament recomandat în cazul bolilor de inimă. Cu toate acestea, consumarea oricarei părţi a plantei poate cauza probleme cu inima, crampe, greturi ş vărsături. Pulsul poate deveni neregulat iar intervenţia unui medic este absolut necesară.

Popularity: 8% [?]

Cunoscută sub denumirea de licoarea zeilor sau elixir al imortalitii, cultura de Kombucha are o istorie impresionantă. Originile culturii de Kombucha pot fi plasate în urmă cu 2000 de ani, în China. Chinezii credeau ca licoarea “vie”, “tonică” are proprietăţi vindecătoare asupra sistemului digestiv, permiţând astfel organismului să se autoregleze.

Ce este Kombucha?

Un aliment viu, asemenea fructelor sau legumelor. Pe lângã gustul bun (asemănător cidrului efervescent), băutura (ceaiul) Kombucha alină setea şi conţine conţine enzime naturale. Aceste enzime, care se găsesc în alimentele vii, ajută enzimele din sistemul nostru digestiv să fragmenteze mai uşor alimentele pe care le-am mâncat, în substanţe nutritive, uşor asimilabile.

Beneficiile ceaiului Kombucha

Pe lângă enzime, ceaiul conţine vitamina B6, vitamina B12, vitamina C, Vitamina B3, vitamina B2, vitamina B1, numeroşi aminoacizi, acid lactic, antioxidanţi, hidroxiacizi şi poate avea efecte remarcabile asupra unor afecţiuni ca:

• Constipaţie, colita de putrefacţie

În aceste afecţiuni, se ţin cure de minimum o lună cu Kombucha, care reechilibrează flora intestinală şi astfel îmbunătăţeşte tranzitul intestinal şi elimină microbii. Se beau minimum două pahare pe zi, pe stomacul gol. Este un remediu valabil şi contra candidozelor digestive.

• Hemoroizi

În fiecare dimineaţă se beau două căni (aprox. 600 ml) de Kombucha. Acest remediu are efecte antiinflamatoare şi tonice venoase, care vor fi de un real folos în această afecţiune.

• Reumatism, guta

O cură de două luni, în care se consumă zilnic o jumătate de litru din acest preparat, are efecte de dezintoxicare remarcabile. Un anumit compus produs de această ciupercă (acidul glucuronic) ajută la inactivarea şi eliminarea din organism a substanţelor toxice.

• Previne şi combate ateroscleroza şi hipertensiunea

Se administrează trei pahare de preparat pe zi, în cure cu o durată de minimum trei luni.

• Înlătură surplusul de grăsime

Oţetul de Kombucha este cunoscut, în special pentru efectele sale benefice asupra controlului greutăţii corporale. Administrat în cantităţi mici, cu 15-20 de minute înainte de mesele principale, concentratul de Kombucha reduce apetitul alimentar şi accelerează arderea metabolică a grăsimilor din organism.

• Durerile de cap de origine nervoasă

Consumarea a 2-3 pahare de Kombucha poate opri din faşă migrenele care apar pe fondul stresului şi al suprasolicitării nervoase.

• Gripa, guturai, boli epidemice, în general

Cercetările au arătat că anumite substanţe secretate de Kombucha au efecte de neutralizare a virusurilor şi a majorităţii bacteriilor. Mai mult, acest remediu este un stimulent puternic al imunităţii pe termen lung. De regulă, se fac cure de două ăptămâni, pentru întărirea rezistenţei naturale a organismului, timp în care se consumă jumătate de litru pe zi de preparat.

• Stările de anxietate, iritabilitate

Se diminuează în timp, atunci când se consumă regulat acest remediu. Încă nu se cunosc foarte clar substanţele care generează acest efect, dar este cert că băutura din Kombucha linişteşte nervii, alungă tristeţea şi redă pofta de viaţă. Se consumă zilnic, înainte de fiecare masă, câte o jumătate de pahar de preparat.

•Adjuvant în tratarea calculozei renale şi biliare

Se bea în fiecare zi câte un litru de Kombucha, de preferinţă dimineaţa. O cură dureaza 7 zile şi se poate repeta lunar.

• Adjuvant în tratamentul cancerului

Cercetătorii au ajuns la concluzia că administrarea sa este un remediu excelent de protecţie împotriva cancerului. De asemenea, poate fi folosit cu succes în tratarea cancerului de colon în faze incipiente şi a leucemiei. De regulă, se bea un litru din acest remediu pe zi, în locul apei de băut, în cure de lungă durată (minimum 45 de zile).

Aplicaţii externe

• Amigdalita, dureri de gat

Se face gargară cu un pahar de băutură concentrată de Kombucha. În plus, se bea zilnic câte o jumătate de litru de remediu până la însănătoşire.

• Ten cu aspect încărcat

Se curăţă, în in fiecare seară tenul cu un tampon de vată înmuiat în acest preparat. De asemenea, se consumă dimineaţa, pe stomacul gol, 1-2 pahare de Kombucha.

Cum se poate obţine cultura de ciupercă?

Pentru a avea o cultură cât mai bună de ciupercă, se va folosi un vas desticlă, ceramică smălţuită sau porţelan. Pentru prepararea ceaiului se folosesc 2 litri de apă fiartă, 160 g zahar, 2 pliculeţe de ceai negru, 100 ml ceai fermentat de kombucha şi o ciupercă sănătoasă.

Mod de preparare

Zahărul cu apa fiartă se pun în vasul de sticlă sau porţelan şi se amestecă până se topeşte, apoi se adaugă ceaiul negru. Se lasă la infuzat 10 minute, după care, se scot pliculeţele de ceai sau, după caz, se strecoară, lăsându-se să se răcească complet. Cultura moare dacă este pusă într-o soluţie fierbinte. Se adaugă ceaiul în care s-a format ciuperca, apoi se pune şi ciuperca înauntrul vasului. Se acoperă totul cu o pânză, pentru a permite circulaţia aerului.

Macerarea se face timp de 10-12 zile, apoi băutura se strecoară printr-un tifon şi se păstrează la frigider, iar ciuperca rămasă se foloseşte pentru alte culturi. Daca nu se doreşte să se înceapă o nouă „recoltă”, ciuperca poate fi păstrată la frigider, într-un vas închis ermetic şi cu puţin ceai fermentat.

Trebuie ştiut:

Pentru a se obţine o băutură de calitate, vasele trebuie să fie foarte curate. Macerarea se va face în camere fără sau mirosuri grele şi la o temperatură de circa 23-28 grade. Cu cât temperatura camerei este mai mare, cu atât fermentaţia este mai rapidă. Orice fum poate duce la moartea ciupercii. Dacă doriţi o băutură mai dulce, fermentaţia trebuie oprită mai devreme. În cazul în care cultura a făcut mucegai, acesta se va îndepărta spălând kombucha cu oţet sau suc de lămâie.

Important!

Uneori cultura pluteşte la suprafaţă, alteori se duce la fund. Ambele sunt OK. Când cultura se duce la fund, o nouă cultură (pui) va începe să se dezvolte la suprafata ceaiului. Cultura Kombucha necesită ceva timp să se multiplice. Începe cu o peliculă subtire. Cultura Kombucha creşte şi acoperă suprafaţa ceaiului complet. Ajunsă la maturitate, cultura se întăreşte, conţinând straturi uşor separabile suprapuse. Ele pot fi desprinse unul de altul şi pot fi folosite fiecare separat pentru a produce câte o bautură Kombucha. Cand devine prea închisă la culoare, cultura se înlocuieşte cu una nouă.

Precauţii

Fiind un stimulent destul de puternic al digestiei, Kombucha va fi administrată cu prudenţă în cazul gastritei hiperacide. De asemenea, va fi luată în doze mici la început de persoanele care suferă de colită de fermentaţie, oprind administrarea imediat ce apar simptome neplăcute.
Deşi are un procent scazut de alcool (0,5%), acest remediu nu va fi consumat în cantităţi foarte mari de către cei care trebuie să conducă maşina, care au activităţi ce necesită un înalt grad de precizie şi control.

Popularity: 8% [?]

Vântul şi gerul din timpul iernii poate avea efecte nedorite asupra podoabei noastre capilare. De asemenea, căciulile pe care le purtăm în zilele geroase îngraşă părul şi-l electrizează. Supus la agresiuni din toate părţile, el pierde o parte din aminoacizii speciali, devine tern, lipsit de strălucire şi greu de coafat. De aceea, printr-un tratament mai special, putem avea un păr frumos şi în acest sezon.

Nu renunţaţi la căciulă!

Chiar dacă ea sufocă părul, făcându-l uneori să-şi piardă din supleţe şi strălucire, căciula are efecte benefice. În zilele geroase, apără părul de deshidratarea produsă de frig, ţine de cald, limitând pierderea căldurii din organism (cea mai mare parte a căldurii corpului se pierde la nivelul scalpului), şi, totodată, menajează sinusurile. De aceea, printr-o îngrijire potrivită şi câteva măsuri simple, părul poate fi protejat de efectele ei neplăcute.

Coafatul iarna

Ca să poată fi coafat, părul peste care s-a pus căciula trebuie splălat mai des, cu un şampon blând. Se aplică apoi balsam şi spumă pentru volum. Spuma e bine să fie distribuită uniform, iar ca să se îndepărteze surplusul, părul trebuie pieptănat bine, iar la final, coafat. Dacă după coafare punem căciulă, coafura se reface rapid, trecând prin păr degetele puţin umezite. Părul va căpăta imediat volum şi formă. Dacă părul este lung, el se strânge cu un elastic înainte de a fi pusă căciula. Astfel, forma se va păstra mai uşor.

Atenţie la vârfuri!

Iarna, vârfurile părului sunt afectate cel mai mult. Fie că stau în afara căciulii, fie că sunt acoperite, ele vor fi uscate de frig, ori deteriorate prin frecarea de căciulă. De aceea, este bine să avem la îndemână un produs special pentru îngrijire.

Câteva sfaturi de sezon

• Pentru a reduce efectul căldurii artificiale din locuinţe asupra părului, puneţi lângă sursa de căldură un vas neacoperit cu apă rece ori folosiţi un umidificator.
• Pentru a evita uscarea excesivă a părului, masaţi-vă scalpul şi părul, pentru câteva minute, cu suc de aloe vera (acesta se obţine prin ruperea unei frunze proaspete de aloe vera). Parul nu va mai fi aspru, ci suplu si moale.
• Dacă purtaţi pe cap eşarfă, căciulă sau pălărie, trebuie să aveţi grijă ca ele să nu fie prea strâmte, pentru a nu restricţiona circulaţia sanguină la nivelul scalpului.
• Evitaţi duşurile fierbinţ, pentru că apa fierbinte accelerează uscarea şi deteriorarea părului. În schimb, folosiţi apa călduţă.
• După aplicarea balsamului, clătiţi părul cu un jet de apă rece. Astfel, veţi reţine umezeala la nivelul firului de păr şi îi veţi oferi acestuia un plus de strălucire.
• Nu ieşiţi afară cu părul ud, pentru că riscaţi să devină casant, dacă afară este foarte frig. Apa rămasă în păr îngheaţă, iar firul de păr se rupe mai uşor.
• De asemenea, va puteţi trata parul, o data sau de două ori pe săptămână,cu ulei de măsline. Uleiul de măsline hraneşte părul, îi redă hidratarea şi îl face mai rezistent. Mentineţi masca pe păr timp de maxim 10 minute, apoi clătiţi părul cu apă calduţă.
• Vopsiţi-vă părul mai rar decât în alte anotimpuri. Vopsirea aspreşte părul şi îi reduce nivelul de hidratare.
• Dacă aveţi părul lung, evitaţi să-l purtaţi despletit. Acţiunea vântului şi a gerului este mai puternică astfel, iar părul va avea de suferit.

Popularity: 6% [?]

Încă din antichitate, pietrele preţioase erau folosite pentru atragerea energiilor pozitive, fiind considerate magice. Erau purtate ca talisman sau pentru a aduce mântuirea. Cercetările moderne arată că ele, prin structura lor, ne influenţează starea psihică generală, fiecare piatră având o vibraţie proprie. Şi, dacă ştim să le alegem, pietrele preţioase ne pot transforma viaţa.

Cum alegem piatra potrivită

Înţelepciunea străveche spune că nu noi suntem cei care ne alegem piatra, ci piatra ne alege pe noi. De aceea, dacă o anumită piatră ne-a captat atenţia, înseamnă că este piatra noastră norocoasă. Iar dacă o ţinem în mână şi îi percepem încărcătura energetică, simţind o stare de bine, înseamnă că alegerea noastră a fost bună.

Atunci când alegem pietrele, trebuie să cerem amănunte, despre modul de prelucrare şi să le evităm pe cele iradiante. De asemenea, colorarea artificială, modifică puterea energetică a pietrelor.

Întreţinerea pietrelor

Purificare

Se spune că fiecare piatră este o entitate care absoarbe, dar şi emană energiile celui care o foloseşte. De aceea, imediat după achiziţionare, pietrele trebuie purificate de energiile negative, şi reîncărcate cu energii pozitive.

Metode de purificare

• Piatra trebuie pusă la soare sau la lumina lunii, în aer liber, timp de o zi. Lângă o plantă, procesul de reîncărcare energetică va fi mai rapid. Dacă pietrele sunt foarte mici, se pot pune într-un recipient de cuarţ sau de ametist, spălat în prealabil cu apă de ploaie.
• Pietrele se mai pot curăţa şi cu apă. Le vom ţine în apă rece şi caldă, alternativ, câte cinci minute, iar apoi în apă de ploaie sau în apă de mare pentru câteva ore.
• O altă metodă de curăţare este cea cu sare marină. Paitra se spală cu apă rece şi apoi se aşează în sare, la uscat, pentru câteva ore.

Reîncărcarea

După curăţare, pietrele trebuie reîncărcate cu energie, soarele fiind cea mai bună sursă, mai ales la momentul răsăritului. Pentru aceasta, piatra se lasă, câteva ore, în lumina soarelui.

Important! Pentru a-şi păstra energiile vindecătoare, cristalele şi pietrele trebuie ţinute la distanţă unele de altele şi să nu fie atinse de alte persoane.

Culoarea pietrelor

Un bun specialist ne poate indica afecţiunea de care suferim, studiind culoarea pietrei pe care o purtăm. Tot el ne va sugera pietrele sau cristalele cele mai potrivite pentru tratarea problemelor de sănătate. De exemplu, rubinul sau coralul îşi pierde din strălucire şi culoare dacă persoana care îl poartă este anemică, la fel turcoazul, păleşte dacă posesoarea lui are o stare fizică sau psihică proastă.

• Pietrele roşii sunt folosite în tratarea anemiilor, afecţiunilor care provin datorită unei circulaţii deficitare, precum şi în tratarea depresiilor.
• Pietrele verzi tratează disfuncţii ale sistemului nervos şi au un efect calmant.
• Pietrele albastre calmează, echilibrează şi tratează afecţiuni ale gâtului, inflamaţii şi sângerări interne.
• Pietrele galbene tonifică sistemul nervos, tratează afecţiuni ale stomacului şi ficatului.

Cum acţionează pietrele preţioase?

Folosite în meditaţie şi în ceremonii spirituale, ele sunt aplicate pe corp, în timpul masajului sau exerciţiilor fizice, atunci când o persoană se odihneşte sau sunt puse în baie sau băutură.

Onixul vindecă rănile şi durerile osoase

Masajul cu cristale de onix vindecă rănile apărute în urma traumatismelor, îmbunătăţeşte memoria, atenuează frica şi grijile copleşitoare.

De asemenea, este benefic în cazul durerilor dentare, tulburărilor sanguine, problemelor de măduvă, durerilor şi senzaţiei de picioare grele, cât şi pentru ameliorarea durerilor de oase.

Malachitul tratează tumorile şi îmbunătăţeşte vederea

Tehnicile relaxante realizate cu ajutorul malachitului sunt utile în cazul durerilor menstruale, tratează astmul bronşic, artrita, crizele de epilepsie, ameţeala, articulaţiile umflate, fracturile, tumorile, problemele de splină şi răul de maşină. Aceste pietre sunt adjuvant şi în tulburările hepatice eliminând toxinele, în diabet, în stările de panică şi anxietate. Mai mult, ele au capacitatea de a îmbunătăţi acuitatea vizuală.

Turcoazele ameliorează durerile reumatismale

Minunatele pietre semipreţioase, turcoazele, constituie un bun tratament pentru problemele respiratorii care apar din cauza poluării din mediul înconjurător. Ele favorizează asimilarea substanţelor nutritive în organism, diminuează aciditatea gastrică excesivă, îngrijeşte ochii tratând în special cataracta. Masajul cu turcoaze este extrem de necesar pentru gută, reumatism şi boli de stomac. Pietrele au şi calităţi antiinflamatoare şi detoxifiante.

Rubinul

Ameliorează şi chiar vindecă afecţiunile de tip cardiac. Energizează şi vitalizează, redând pofta de viaţă. Se recomandă în special bătrânilor. Conferă încredere celor cu funcţii de conducere sau persoanelor care doresc să se afirme.

Safirul

Intervine favorabil în procesele de tip hormonal şi echilibrează activitatea glandulară. Alungă şi calmează durerile, în special pe cele de mijloc şi de inimă. Stimulează clarviziunea, telepatia şi îmbunătăţeşte imaginea purtătorului. Purtat pe timp de noapte dăruieşte vise frumoase.

Smaraldul

Aduce armonie în cuplu şi în relaţiile cu cei dragi. Este bun în orice exerciţiu de meditaţie şi de căutare a echilibrului interior.

Ametistul

Piatra de culoare violet are puteri tămăduitoare minunate. Ea crează legătura cu intuiţia şi cu puterea de autovindecare. Este eficientă mai cu seamă împotriva insomniei, neliniştii interne şi fricii.

Acvamarin

Piatră de apă, ne poate ajuta împotriva răului de mare şi se pare că purifică şi apa. Înlătură proasta dispoziţie şi promovează gândirea liberă.

Coralul

Ajută la digestie, alină durerile de cap, vindecă afecţiunile cavităţii bucale, promovează conştiinţa de sine şi asigură echilibrul sentimental.

Cuarţul

Dacă nu vă puteţi împăca cu nedreptăţile vieţii, alegeţi pietrele transparente. Dacă aveţi nevoie de linişte şi înţelegere, alegeţi-le pe cele opace. Cuarţul trandafiriu este blând şi ajută la domolirea emoţiilor puternice.

Diamantul

Este piatră preţioasă cu puteri deosebite. Ea ne poate ajuta la restabilirea echilibrului în viaţă şi dă curaj.

Opalul

S-au spus multe lucruri rele despre această piatră, unii cred că aduce ghinion. Este o piatră de apă, ar trebui înmuiat cât mai des în apă rece şi expus la lumina lunii. Opalele reîmprospătează energiile spirituale şi fizice.

Perlele

Perla triumfă asupra ostilităţii, a urmărilor rele şi este remediul pentru speranţă şi forţa interioară. Atunci când îşi pierde luciul, forţele acestea interne sunt şi ele iremediabil pierdute.

Safirul

Poartă gândurile spre sfere mai înalte. Safirul stelar are o semnificaţie deosebită, pentru că el îi dirijează pe calea cea buna pe oameni ale căror năzuinţe ar putea fi puse în slujba întregii lumi.

Smaraldul

Piatra iubiri adevărate, ea poate clarifica relaţia de cuplu, în sensul dorit sau nedorit. Ea conferă forţa spirituală, vindecă congestiile, creează linişte interioară şi echilibru.

(www.sanatate.ro)

Popularity: 7% [?]

Suntem în plină iarnă, iar alimentaţia are un rol determinant pentru sănătatea noastră. Datorită temperaturilor scăzute, organismul nostru este mai vulnerabil, iar o alimentaţie adecvată, alaturi de un stil de viaţă echilibrat, ne ajută să ţinem bolile la distanţă.

Ce trebuie să consumăm în sezonul rece?

Vitaminele şi mineralele sunt foarte importante în acest anotimp şi le putem găsi în:

Vitamina C. O putem găsi în ardei roşu, portocale, grapefruit, 100 g de pătrunjel.

Vitamina A. Se găseşte în morcovi, ficat, peşte, ouă, unt.

Mineralele de care are nevoie sistemul imunitar se găsesc în fructe de mare, seminţe de dovleac, pâine şi cereale integrale, nuci, peşte, carne, ouă.

Produsele bogate în proteine sunt generatoare de căldură

De fiecare dată când mâncăm, temperatura corpului creşte. Acest proces are loc indiferent de alimentele consumate, dar există anumite alimente care stimulează creşterea temperaturii mai mult decât altele. Produsele bogate în proteine, spre exemplu, sunt mai „călduroase” decât cele bogate în amidon sau grăsimi. Deci, tocăniţele bogate în proteine, după care tânjim în timpul iernii, ne pot ţine de cald.

Alimentele picante ne pot încălzi din interior

Medicina tradiţională chineză spune că lichidele calde şi ingredientele înţepătoare, precum ghimbirul, ardeiul iute sau usturoiul, sunt alimente de bază pentru anotimpul rece. Această credinţă veche a fost ulterior susţinută ştiinţific prin studii, care arată că băuturile si alimentele calde ajută la creşterea temperaturii organismului, iar alimentele picante ajută la circulaţia sângelui.

Supa de pui

Din cauza aerului rece şi uscat din perioada rece, avem nevoie să ne hidratăm, aşa că ar fi bine să consumăm mai multe lichide, ceaiuri şi supe calde. Tradiţionala supă de pui nu numai că pune la dispoziţie fluidele necesare organismului, dar folosirea ei ca remediu în caz de răceală, are şi o bază ştiinţifică. Aşa cum orice lichid cald ajută la desfundarea nasului, s-a observat că supa creşte circulaţia la nivelul mucoasei. Se pare că aroma ingredientelor tradiţionale din supă, precum ceapa şi ardeiul, ajunge în vapori şi ajută la desfundarea căilor respiratorii.

Sucul de roşii:

Este bogat în vitamina C şi poate alunga sau reduce severitatea unei răceli. Conţine şi betacaroten, care creşte producţia de celule care luptă împotriva infecţiilor.

Seminţe de floarea soarelor

O cană de seminţe asigură doza zilnica de vitamina E, un antioxidant care ajută în lupta împotriva răcelilor şi infecţiilor respiratorii.

Usturoiul

Reglează activitatea a doua elemente ale sistemului imunitar.

Iaurtul:

Studii recente au arătat faptul că cei care consumă o cană de iaurt pe zi, răcesc mai greu. Pentru că, iaurtul ajută la producţia unor compuşi de care corpul are nevoie pentru a opri reproducerea virusurilor.

Friptura de vita

Aceasta este o sursă excelentă de zinc, un nutrient esenţial pentru producţia de celule albe, ce luptă împotriva bolilor.

Tonul

Conţine acizi grasi omega 3, care cresc activitatea celulelor albe şi reduce inflamatiile. Este şi o sursă bună de zinc, vitamina E şi seleniu.

Remediu pentru răceli

Un remediu simplu pentru răceli se poate prepara acasa din: jumătate linguriţăa piper negru, jumătate linguriţă ghimbir, jumăatate linguriţă de zahăr amestecate în unt, se iau de două ori/zi.

Tonic pulmonar

Cantităţi egale de stafide negre, curmale, piper lung şi miere se amestecă şi se ia câte o linguriţă din acest amestec dimineaţa şi seara, cu lapte.

O hidratare corespunzătoare

Pe timpul iernii apa mai caldă ajută la o hidratare corespunzătoare, pe timp îndelungat. Se ştie că ceaiul, indiferent de tipul lui, este una dintre cele mai bune metode de încălzire şi hidratare. Ceaiul îndulcit trebuie înlocuit cu unul neîndulcit, iar ciorbele şi supele calde nu trebuie să lipsească din alimentaţie.

Porţii mai mici de alimente

Nu este un secret faptul că în timpul iernii suntem mai predispuşi să câştigăm câteva kilograme în plus. Dar cu ajutorul câtorva reguli alimentare simple, putem evita acest lucru. Care sunt acestea ?
Pentru ca acul cântarului să nu indice mai mult, una dintre soluţii este să fi mai atenţi la porţiile de alimente. De aceea, un plan alimentar eficient este absolut necesar. În dieta zilmnică trebuie incuse mai multe fibre, legume şi fructe proaspete. Iar când vine vorba de nuci şi alune, cantităţile trebuie să fie mai mici.
lamaie. Cei care suferă cu fierea pot adăuga mere rase.

Alcoolul dă doar senzaţia de căldură falsă

Vinul fiert, lichiorul dar şi alte băuturi alcoolice sunt bune pentru a ridica rapid temperatura corpului. În schimb, acest gen de băuturi au dezavantajul că obosesc organismul. Mai precis, senzaţia de căldură emanată va fi pe o perioadă scurtă de timp. Prin vasodilatarea de moment creată, corpul este temporar încălzit. Din nefericire, alcoolul reduce rezistenţa organismului şi poate duce chiar la apariţia degerăturilor.

Daca se tine cont zilnic de aceste sfaturi, te poti bucura nu doar un sezon, ci pe termen lung, de avantajele unui organism rezistent si de o stare generala de bine.

CURIOZITATI DIN CATEGORIA ALIMENTE

►Ştiaţicădouă pastile cu ulei de peşte zilnic impulsionează creierul copiilor să se dezvolte în trei luni cât s-ar dezvolta în trei ani?

►Există o proporţieinversăîntre frecvenţautilizării cepei în alimentaţieşi riscul de apariţiiei mai multor forme de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de sân, ovarian, de prostată, renal. La fel ca usturoiul şi prazul, ceapa prezintă capacitatea de a acumula seleniu din sol, o substanţă protectoare împotriva apariţiei cancerului. Consumul de ceapă (cel puţinjumătate de ceapă crudă pe zi) a fost asociat, cu o reducere de cel putin 50% a riscului de apariţie a cancerului de stomac, dar şi cu o reducere semnificativă a incidenţei cancerului de sân.

►Un consum moderat de bere poate îmbunătăţifuncţiile sistemului cardiovascular.

►Singurul aliment ce nu se deterioriază este mierea.

Popularity: 6% [?]

Dacă excesele alimentare din perioada sărbătorilor de iarnă au lăsat urme, un regim de detoxifiere este binevenit. Şi asta nu doar pentru un plus de sănătate, ci şi pentru a pierde kilogramele acumulate. Reţete de detoxifiere sunt multe, dar depinde de fiecare pentru ce optează. Adică, pentru una mai permisivă sau una restrictivă.

Alimente permise şi nepermise

Cura de detoxifiere nu este o cură de slăbire. Ea se axează mai mult pe legume, fructe şi lactate uşoare.

Alimente interzise.

La acest capitol stau toate prăjelile, conservele afumate, mezelurile şi brânzeturile, care conţin coloranţi, conservanţi sau amelioratori, dulciurile, făinoasele albe, alcoolul, cafeaua şi băuturile răcoritoare sintetice.

Alimente permise

Cerealele integrale, fără adaos de zahăr, pâinea neagră, multe fructe şi legume proaspete. Este permisă doar carnea de pui sau peşte, preparată la abur sau grill.

Regimul permisiv

Cei care aleg să urmeze un regim permisiv, pot consuma dimineaţa iaurt cu cereale integrale şi seminţe, la prânz pot mânca peşte sau pui, iar seara legume. Gustările dintre mese pot fi formate din fructe. În cazul acestor diete este recomandabil să se bea mult ceai. De asemenea, dimineaţa şi seara înainte de culcare se bea un pahar de apă plată amestecată cu sucul de la o jumătate de lămâie.

Detoxifierea ficatului

Pentru detoxifierea ficatului este bine să se bea dimineaţa, pe stomacul gol, o lingură de ulei de măsline, amestecat cu puţin suc de lămâie. Nu ar fi rău ca o zi pe săptămână să se consume doar alimente în stare naturală: fructe, legume, sucuri naturale, nuci, stafide, smochine, curmale, cereale integrale, apă, ceaiuri etc.

Sucurile naturale

Se prepară din legume şi fructe şi se consumă câte un pahar de suc după fiecare masă, timp de cel puţin cinci zile. Pentru un plus de savoare, se pot combina mai multe fructe. Dar sucurile nu trebuie îndulcite, iar dacă sunt citrice, se beau cu paiul, pentru că acidul citric atacă dinţii.

Ceaiuri

Ceaiul de muşeţel este recomandat pentru detoxifierea intestinală. Se bea în fiecare dimineaţă o infuzie preparată din lămâie şi flori de muşeţel. Lămâia se taie rondele, se adaugă peste o linguriţă cu flori de muşeţel şi 200 ml apă clocotită. Vasul se acoperă şi se lasă la macerat de seara până dimineaţa. Se strecoară prin presare. Infuzia obţinută se bea cu cel puţin 30 de minute înainte de micul dejun.

Pătrunjelul

Pătrunjelul este o plantă extraordinară atunci când vine vorba despre detoxifiere. Sucul de pătrunjel, baut imediat după preparare şi pe stomacul gol, în cură de două săptămâni, are acţiune diuretică. Se poate consuma şi pătrunjel proaspăt sau sub formă de fiertură. Se pune la fiert un litru de apă, iar când dă în clocot, se adaugă o legătură proaspătă de pătrunjel. Se lasă să fiarbă cinci minute, după care se strecoară. După ce s-a răcit, se consumă pe parcursul zilei.

Socul

Este recomandat persoanelor care vor să înceapă o cură de slăbire.

Ceaiul din flori de soc, trei căni pe zi, la fel ca şi tinctura de soc, (1-3 linguriţe dizolvate în apă sau în ceai), are efect diuretic şi depurativ.

Argila

Poate fi folosită în curele de detoxifiere, dar nu în exces. În fiecare seară se prepară o compoziţie dintr-o linguriţă de argilă şi un pahar de apă. Apa de argilă se consumă pe stomacul gol, dimineaţa, la prânz şi seara înaintea orelor de masă. Primele trei zile, apa de argilă se consumă fără argilă, iar restul zilelor din cură se consumă şi argila. Apoi cura se ţine 6 luni, câte 10 zile pe lună.

Popularity: 12% [?]

Beneficiile pe care iedera le aduce organismui sunt multiple.În medicina populară, iedera era folosită pentru tratarea afecţiunilor ginecologice, răcelilor şi reumatismului. Compoziţia ei fiind foarte complexă, preparatele de iederă au astăzi o largă întrebuinţare, tratând peste 40 de afecţiuni.

În tradiţia populară se spunea că aduce noroc celui ce o îngrijeşte şi-l ţine veşnic tânăr, iar acţiunile ei miraculoase au făcut să fie folosită şi la ghicit. Lăstarii iederei conţin o substanţă colorată, care era folosită la vopsit. Frunzele se foloseau la buboaie şi umflături, în durerile de cap, iar ceaiul făcut din ramurile ei, trata tusea. Decoctul plantei întregi se lua ca astringent, contra diareei şi a scurgerilor de sânge, precum şi pentru năduf. În Anglia ea a fost considerată o divinitate feminină, iar în legendele greco-romane era sacră, fiind asociată zeului vinului.

Proprietăţi vindecătoare

Iedera este un excelent furnizor de iod, ajută metabolismul, favorizează procesele de descompunere şi stimulează glanda tiroidă. De asemenea, ea calmează tusa, este un bun expectortant, antiinflamator, antibiotic şi antibacterian. Este folosită cu succes şi în tratarea bolilor de plămâni, a astmului bronşic. Frunzele ei intră în compoziţia unor ceaiuri pentru tuse sau sunt prelucrate sub formă de sucuri.

Terapii cu iederă

Bronşita

Pentru bolnavii de bronşită, este eficient decoctul preparat din două linguriţe de frunze de iederă, care se fierb în 250 ml de apă. Se consumă trei căni de ceai pe zi. Decoctul are efect antispastic şi expectorant. Tratamentul trebuie urmat timp de zece zile.

Învinge celulita

Iedera se foloseşte frecvent în tratamentul anticelulitic sub formă de lapte sau tinctură. Planta are proprietăţi curative, antiseptice şi antiinflamatoare, ajută la eliminarea apei din ţesuturi, destinde tegumentul şi redă supleţea pielii.
Pentru aceasta se prepară un decoct punând 400 g de plantă la 2 litri de apă clocotită într-un vas emailat. Amestecul se fierbe timp de 30 de minute, la foc mic, apoi vasul se ia de pe foc şi se mai lasă încă 30 de minute. Din decoctul călduţ se pune compresă pe zonele afectate. Compresele se schimbă la un interval de 30 de minute. Tratamentul trebuie să dureze timp de 3-4 ore şi se aplică de 2-3 ori pe săptămână. Se mai pot folosi şi comprese înmuiate într-un amestec din 10 ml tinctură de iederă şi 250 ml apă.Tinctura se obţine prin macerarea timp de 12 ore a 400 g de plantă în 200 ml alcool. Iedera se foloseşte în tratarea celulitei.

Tonifică şi înfrumuseţează sânii

Deoarece iedera prezintă efecte benefice extraordinare asupra pielii, este indicată utilizarea ei pentru tonifierea şi înfrumuseţarea sânilor. Se recomandă folosirea unui tratament extern cu o combinaţie de extract lichid şi macerat din frunze de iederă. Se pun doi-trei pumni de frunze uscate de iederă în 0,5 litri de apă şi se lasă la macerat câteva ore. Lichidul se filtrează şi se pune de-o parte. Planta rămasă se fierbe la foc mic într-un litru de apă timp de 3 ore, după care se lasă la răcit şi se filtrează. Se combină apoi maceratul cu extractul lichid, iar preparatul rezultat se aplică pe sâni prin comprese reci. Acestea se menţin 30-60 de minute. Tratamentul se repetă o dată la două zile, vreme de aproximativ o lună. Rezultatele vor fi uimitoare.

Ateroscleroza

Se pun la fiert două linguriţe de frunze şi de rămurele tinere de iederă în 250 ml de apă. După ce fierb zece minute, se ia vasul de pe foc. Ceaiul are efect vasodilatator, fiind eficient în cazul persoanelor care suferă de ateroscleroză (îngustarea vaselor de sânge prin acumularea de grăsimi pe pereţii acestora). Zilnic, se beau câte două-trei ceaiuri, un interval de 14 zile.

Reumatismul

În cazul durerilor reumatice, pe zona afectată se pun comprese cu 20 de picături de tinctură de iederă diluată cu puţină apă călduţă. Leacul ajută la calmarea durerii şi la reducerea inflamaţiei.

Guta

Se face o infuzie din: 3 grame frunze proaspete de iederă, care se infuzează într-un litru de apă, după care se pune la fiert 3 minute. Din ceaiul rezultat se beau trei căni pe zi, între mese.

Infecţiile dermatologice

Pentru erizipel, o boală infecţioasă acută a tegumentelor, produsă de microbi (streptococi), este eficient tratamentul cu tinctură de iederă, sub formă de compresă. Se amestecă o linguriţă de tinctură de iederă în 100 ml de apă. Cu ajutorul unui tampon de vată înmuiat în această soluţie antiseptică, se badijonează zonele afectate de infecţie, de obicei mâinile şi picioarele. Pansamentele se schimbă de trei ori pe zi, până la vindecare.

Dismenoree

Pentru ciclul menstrual dureros şi abundent, este indicată infuzia preparată dintr-un amestec de plante: câte 40 g de iederă, de cuişoare, de coada-şoricelului şi câte 20 g de mărar şi de seminţe de ţelină. Se amestecă toate ingredientele, se opăresc cu două linguri de apă şi se lasă să se infuzeze zece minute. Se strecoară infuzia şi se bea călduţă. Se consumă câte trei ceşti de ceai pe zi, în cure de şase săptămâni. Tratamentul se repetă de două ori pe an.

Alopecia

Căderea părului, pe zone mai restrânse sau mai întinse ale capului, poate fi tratată cu tinctură de iederă. Intern, se administrează de trei ori pe zi câte 15 picături de tinctură diluată în 50 ml de apă. Tratamentul trebuie urmat cel puţin 21 de zile. În paralel, zilnic, se fac şi tamponări locale cu tinctură de iederă amestecată cu tincură de ardei iute (câte 15 picături din fiecare, diluate în 50 ml de apă).

Otita

În cazul infecţiilor localizate la nivelul urechilor, se foloseşte tinctura de iederă. Sticluţa cu tinctură se încălzeşte la temperatura corpului. Apoi, bolnavul îşi toarnă în urechea infectată trei-patru picături de tinctură şi stă cu capul culcat pe urechea sănătoasă 30 de minute. După aceea, bolnavul trebuie să stea culcat cu capul pe urechea bolnavă un interval de 15 minute. Tinctura reduce inflamaţia specifică otitei, mai ales în cazul copiilor. Tratamentul se aplică de trei-patru ori pe zi, timp de zece zile. Dacă simptomele nu se atenuează după primele zile, se recomandă consultul medicului specialist ORL.

Dismenoree

Pentru ciclul menstrual dureros şi abundent, este indicată infuzia preparată dintr-un amestec de plante: câte 40 g de iederă, de cuişoare, de coada-şoricelului şi câte 20 g de mărar şi de seminţe de ţelină. Se amestecă toate ingredientele, se opăresc cu două linguri de apă şi se lasă să se infuzeze zece minute. Se strecoară infuzia şi se bea călduţă. Se consumă câte trei ceşti de ceai pe zi, în cure de şase săptămâni. Tratamentul se repetă de două ori pe an.

Popularity: 10% [?]

Încă din cele mai vechi timpuri, omul a trăit într-o simbioză perfectă cu natura. Natura i-a oferit adăpost, cele necesare traiului, iar plantele, i-au fost de leac. Cum plantele se folosesc cu succes şi astăzi, vă propunem câteva siropuri naturale, preparate în casă, care pot avea o eficienţă crescută în tratarea tusei.

Sirop de ridiche neagră

Bogată în vitamine şi minerale, ridichea neagră tonifică respiraţia şi ajută la calmarea tusei. Pentru tratarea bronşitei cronice, tusei şi răguşelii se prepară un sirop dintr-o jumătate de pahar de suc de ridiche negră şi o jumătate de pahar de miere. Amestecul se păstrează în frigider. Se consumă 1-2 linguriţe pe zi, pentru adulti. Tot pentru tratamentul tusei se poate folosi siropul obţinut astfel: se taie o ridiche neagră în jumătate. În fiecare jumătate se face o gaură adâncă, în care se pune miere. Se lasă la macerat şase ore după care siropul este gata. Sunt suficiente câteva zile de tratament. Sucul de ridiche mai poate fi folosit în combinaţie cu suc de morcov, păstârnac sau pătrunjel.

Siropul de hrean

Rădăcina de hrean este foarte bogată în minerale şi vitaminele B şi C, dar este şi un antibiotic puternic. Pentru obţinerea siropului se dă pe răzătoare o rădăcină de hrean, apoi se amestecă bine cu patru linguri de miere. Se lasă câteva minute la macerat, după care se strecoară, presând bine conţinutul. Resturile rămase se pun la fiert în apă, timp de cinci minute. După ce s-a răcit, fiertura se amestecă cu suiropul crud.

Sirop de varză albă

Ingrediente: 700 grame de varză albă, un litru de apă, 350 grame de miere naturală, 250 ml suc de cătină.
Mod de preparare: Varza tăiată fideluţe se pune la fiert 15-20 de minute. Se strecoară prin tifon dublu, se lasă la răcorit după care se adaugă suc de cătină şi miere. După ce amestecul s-a omogenizat, se toarnă în sticluţe şi se păstrează la rece. Se iau 3-4 linguriţe pe zi.

Sirop de pătlagină cu miere

Este deosebit de eficient în tratamentul infecţiilor inflamatorii cronice ale căilor respiratorii.

Ingrediente: 200 g frunze de patlagină, 400 mililitri de apă, 250 grame de miere, o lingură de suc de cătină.
Mod de preparare: Frunzele de patlagină tăiate se pun la fiert timp de 15 minute. Se lasă la răcit apoi se adaugă mierea, sucul de cătină, amestecand bine pana la omogenizare. Se păstrează la rece, dar nu mai mult de 4 zile.

Sirop de ceapă

Antioxidant puternic, are proprietăţi antiimflamatorii şi decongestionează căile respiratorii.
Se toacă mărunt 100 g ceapă şi se pune la fiert în 200 ml apă, timp de 10 minute. Se strecoară apoi şi se adaugă două linguri de miere. Compoziţia se pune din nou la fiert, la foc mic, până se obţine un sirop gros. Se iau două până la şase linguriţe pe zi.

Sirop de cătină

Boabele de cătină curăţate şi zdrobite într-un vas de porţelan sau stică, se amestecă bine cu miere. Se lasă la rece, într-un loc uscat, timp de o săptămână, amestecânduse zilnic.

Sirop de usturoi

Se curăţă 50 g de usturoi şi se pune la fiert cu o cană de apă, timp de două minute. Se adaugă apoi 50 g miere şi se amestecă bine. Din siropul obţinut, se ia câte o linguriţă, de trei ori pe zi.

Sirop de praz

Se pun trei tulpini de praz la fiert, în apă cât ă le acopere. Când se înmoaie bine, se scoate prazul din apă şi se adaugă două linguri de miere. Prazul se zdrobeşte şi se amestecă bine cu lichidul. Se ia o lingură din această compoziţie, la fiecare aparitie a simptomului de tuse.

Popularity: 13% [?]

Supă cremă de salată

Ingrediente: o salată verde, două linguri ulei de măsline, o ceapă, usturoi, rozmarin, 500 ml bulion, 400 ml lapte de soia, sare, piper

Mod de preparare: ceapa şi usturoiul se toacă mărunt şi se înăbuşă în tigaie. Se adaugă rozmarinul, se stinge cu bulionul de legume şi laptele de soia. Ingredientele se pun la foc şi se fierb 10 minute. Salata se taie fâşii, se mixează, deasupra se toarnă supa fiartă. Totul se mixează până se obţine o cremă fină. Se condimentează cu sare şi piper.

Ciuperci la tigaie cu sos vinegret

Ingrediente: pentru sos – un ardei gras, o roşie, trei cepe, un căţel usturoi, 4 linguri ulei de măsline, două linguri supă, două de oţet de vin roşu, sare, piper, boia iute. Pentru ciuperci – 200 g champignons, 200 g ciuperci pleurotus, 200 g gălbiori, două linguri ulei, pătrunjel

Mod de preparare: roşia şi ardeiul se taie cubuleţe, ceapa în rondele şi se înăbuşă în ulei, apoi se condimentează. Totul se stinge cu supă şi oţet şi rezultă sosul vinegret. Ciupercile se taie bucăţi, se prăjesc, se condimentează, se adaugă pătrunjelul tocat. Ciupercile se servesc împreună cu sosul.

Placinta cu mere

Ingrediente: 350 g aluat de plăcintă (foietaj de post), 750 g mere, 80 g zahăr, pesmet, 5 g amidon, 2-3 linguri zahăr, 150 ml smântână vegetală sau lapte de soia, o budincă de vanilie

Mod de preparare: se întinde aluatul cam de grosimea unui deget şi se tapetează o tavă cu el. Se înţeapă cu furculiţa. Pe blat se presară puţin pesmet, se pune un strat de mere rase, de grosimea unui deget.

Pentru cremă. Se amestecă la cald amidonul cu zahărul, se adaugă smântâna vegetală şi se îngroaşă cu praful de budincă. Creme se toarnă uniform peste plăcintă. Se coace la foc moderat.

Scorţişoara

Proprietăţile terapeutice ale scortişoarei sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Ea conţine antioxidanti, substante care previn cancerul. În plus, constituie o sursa excelentă de minerale, la care se adaugă şi fibrele. Combinaţia de calciu şi fier ajută în secreţia bilei, care previne afectarea celulelor colonului.

Aroma caracteristică scortişoarei este dată de uleiul extras din ea, care are proprietăţi antibacteriene şi antifungice, motiv pentru care este recomandată în tratarea unor afecţiuni survenite de pe urma infestării cu bacterii.

Mere coapte cu scortişoară

Ne introduc mai devreme în atmosfera de Crăciun, ne aduc aminte de copilărie, de colinde şi colindători. Merele mari se curăţă de coajă, se spală, se scobesc în interior. Se pune dulceaţă de vişine plus scorţişoară, se învelesc în folie de aluminiu şi se dau la cuptor până se pătrund. Se scot pe o farfurie şi se ornează cu frişcă. Siropul de la vişine intră în tot mărul, dându-i o aromă deosebită.

Vin fiert cu scorţişoară

Un litru de vin roşu, o portocală, un măr, zahăr, un baton de scorţişoară. Se pune vinul la fiert cu portocala decojită şi feliată, cu mărul feliat cu batonul de scorţişoară şi cu zahărul. Toate se fierb aproximativ două minute.

Popularity: 21% [?]

Odată cu răcirea vremii, organismul nostru solicită mai multe calorii. Zilele reci şi întunecate ne stârnesc dorinţa pentru băuturi calde şi alimente picante, nu la fel de atractive în lunile de vară. Dar o viaţă activă şi sănătoasă pe timpul iernii necesită şi o alimentaţie corectă, care să ne furnizeze energia necesară în acest anotimp.

Alimentele calde

Există anumite alimente care stimulează creşterea temperaturii corpului mai mult decat altele. Produsele bogate în proteine, spre exemplu, sunt mai „călduroase” decat cele bogate în amidon sau grăsimi. De asemenea, alimentele picante ne pot încălzi din interior. Medicina traditională chineză spune că lichidele calde şi ingredientele înţepătoare, precum ghimbirul, ardeiul iute sau usturoiul, sunt alimente de baza pentru anotimpul rece. Iar ceaiul, indiferent de tipul lui, hidratează şi încălzeşte organismul.

Lichide şi pe timp de iarnă

Hidratarea este la fel de importantă în anotimpul rece, cum este şi în anotimpul cald. Tocmai de aceea lichidele trebuie să fie nelipsite din meniul zilnic: supele, ceaiurile şi sucurile naturale au un aport însemnat de nutrienţi. Datorită aerului rece şi uscat , avem nevoie sa ne hidratăm mai mult.

Supa de pui

Tradiţionala supă de pui nu numai că pune la dispoziţie fluidele necesare organismului, dar folosirea ei ca remediu în caz de răceală are şi o bază ştiinţifică. Aşa cum orice lichid cald ajută la desfundarea nasului, s-a observat că supa creşte circulaţia la nivelul mucoasei. Se pare că aroma ingredientelor tradiţionale din supă, precum ceapa şi ardeiul, ajunge în vapori şi ajută la desfundarea căilor respiratorii.

Ceaiurile
În anotimpul rece evitaţi, pe cât posibil consumul mare de cafea, dar şi ceaiurile îndulcite cu zahăr, deoarece acestea duc la creşterea numărului de kilograme. Pentru hidratare, puteţi folosi şi ceaiul neîndulcit sau un pahar de apă călduţă. Când sunteţi răciţi, lăsaţi ceaiurile să se răcorească. Ceaiul fierbinte va face faringele deja iritat, să sufere şi mai mult.

Condimentele

Ardeiul iute, piperul şi hreanul lasă în urma lor, în gură, mici impulsuri dureroase. Creierul reacţionează la ele, comandând organismului să-şi fabrice propriile analgezice, care induc totodată sentimentul de bine interior. Specialiştii numesc acest fenomen efectul euforizant al piperului.

Legumele şi fructele

Cum iarna imunitatea noastră este mai scăzută datorită expunerii la frig, virusurile şi bacteriile se înmulţesc. În aceste condiţii, legumele, fructele şi cerealele nu trebuie să lipsească din masa noastră zilnică. Pe cât posibil, ele trebuie consumate în stare crudă sau aproape crudă. Zacusca şi murăturile ar putea, de asemenea, să se regăsească în meniul zilnic. Varza murată sau gogoşarii umpluţi cu varză sunt o sursă importantă de minerale şi vitamina C.

Produsele congelate
Dacă nu ne permitem iarna să achiziţionăm legume, costisitoare în formă proaspată, le putem folosi pe cele puse la congelator, încă din timpul verii. Sunt şi ele foarte eficieente.

Lactatele

Lactatele naturale, nepasteurizate sunt foarte eficiente. Iaurtul creşte proprietatea anumitor celule de a digera microbi şi ajută la formarea de celule imunitare. Dar cu o condiţie: să fie consumat zilnic. Este important să folosim mereu acelaşi tip de iaurt (kefir, lapte acru), întrucât producătorii întrebuinţează culturi bacteriene diferite.

Evitati alcoolul
În timpul iernii, mulţi fac apel la băuturile alcoolice, pe meotiv că se vor încălzi. Greşit! Dacă sunt consumate în mediu friguros, din cauza vasodilataţiei produse de alcool, pot duce la hipotermie.

Produsele de post

Bun prilej pentru detoxifiere, postul este binevenit în această perioadă a anului. Dar trebuie să avem grijă cum combinăm alimentele şi, mai ales, să diversificăm meniul.

Consumaţi ciuperci!

Specialiştii afirmă că produsele din carne, ce conţin multe proteine, pot fi înocuite pe perioada postului cu proteine vegetale. Ciupercile sunt cele mai bogate în proteine vegetale. Dar pentru a acoperi nevoile minime ale organismului, este nevoie de o cantitatea dublă de proteine vegetale.

Nu exageraţi cu laptele din soia!

Laptele de soia este un produs la care se apelează frecvent în post. Întrucât el nu conţine calciu, folosit o perioadă îndelungată, nu aduce un beneficiu real organismului.

Sportivii au nevoie de mai multă energie

Persoanele care fac sport zilnic au nevoie de un plus de energie pentru că, perioada postului îi poate slei de puteri. O găsesc în miere, cereale, fructe şi spanac. Dar pentru a avea randament, ei ar trebui să consume o cantitate dublă de proteine vegetale.

Curiozităţi alimentare

• Ştiaţi că două pastile cu ulei de peşte zilnic impulsionează creierul copiilor să se dezvolte în trei luni cât s-ar dezvolta în trei ani?
• Sucul de morcov este un preţios ajutor al celor care suferă de digestie dificilă sau lipsa poftei de mancare. O cură de zece zile cu suc proaspat cicatrizeazărănilefăcute de ulcer şi îmbunătăţeşte vederea, mai ales a celei pe timp de noapte.
• Un consum moderat de bere poate îmbunătăţi funcţiile sistemului cardiovascular.
• Singurul aliment ce nu se deteriorează este mierea.
• Consumul zilnic a trei ceşti de cafea sau a şase ceşti de ceai îmbunătăţeşte capacitatea de memorare a femeilor în vârstă, dar nu are nici un efect asupra memoriei bărbaţilor. Cauza ar putea fi metabolizarea în mod diferit a cofeinei de cătrebărbaţi sau o interacţiune hormonală, este concluzia medicilor.
• Cei care îşiîncep ziua cu douăouă la micul dejun pierd de două ori mai multe kilograme decat cei care ţin diete drastice, susţin nutriţioniştii. Şi asta, indiferent de modalitatea de preparare.
• Merele, nu cofeina (cafeaua), sunt mai eficiente să ne trezeascădimineaţa.
• Un espresso are mai puţină cofeină decât o ceaşcă de cafea.
• Ciocolataconţineantioxidanţi care previn anumite tipuri de cancer, iar anumite substanţe pot chiar săprevinădemenţa. Consumaţi ciocolata cu cel mai mare conţinut de cacao. Cea care are prea mult zahăr, face mai mult rău decat bine.
• Treizeci de grame de fistic zilnic ne feresc de riscul de a ne îmbolnăvi de boli cardiovasculare ca infarct, accident cerebral sau embolii, susţin cercetătorii. Pe lângă fistic, nucile, migdalele şi alunele de pădure,neprăjite, reduc atat nivelul colesterolului rău, câtşi al grăsimilornesănătoase din arterele sanguine.
• Consumul exagerat de şuncă poate afecta plămânii, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători americani.

Popularity: 18% [?]

Deva – Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara a început campania de vaccinare gratuită a populaţiei împotriva virusului gripal, primele 3.500 de doze de vaccin, dintr-un necesar de 46.000, fiind distribuite medicilor de familie din judeţ.

“Pentru început avem 3.500 de doze de vaccin pe care le-am repartizat medicilor de familie pentru a începe vaccinarea persoanelor cu grad mare de risc la un contact cu virusul gripei. Vaccinarea este gratuită”, a declarat directorul DSP Hunedoara, dr. Dumitra Ştefan.

Ea a explicat că în cadrul campaniei vor fi imunizate, cu prioritate, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cele cu boli cronice – în special boli respiratorii şi cardiovasculare -, cele cu boli metabolice, copiii şi bătrânii instituţionalizaţi, personalul medical.

În perioada următoare, medicii de familie vor mai primi alte 3.500 de doze de vaccin antigripal din partea DSP Hunedoara, diferenţa până la necesarul de 46.000 fiind asigurată de Ministerul Sănătăţii.

Vaccinul antigripal poate fi cumpărat şi din farmacii, în situaţia în care oamenii nu mai au răbdare să aştepte dozele gratuite.

În judeţul Hunedoara nu a fost semnalat niciun bolnav de gripă, dar numărul infecţiilor respiratorii este în creştere, ajungând la peste 1.300 de cazuri.

Popularity: 13% [?]

Virtuţile acestor fructe sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Cu un puternic efect energizant, datorită conţinutului ridicat de minerale şi vitamine, alunele de pădure sunt benefice în tratamentul mai multor afecţiuni.

Calităţi curative

Fructele alunului sunt o adevarată mină de energie, având o valoare calorică şi nutritivă foarte apropiată de cea a cărnii, dar sunt mai digerabile şi au o toxicitate mult mai mica. În plus, aluna este foarte bogată în vitamine şi minerale.

Proprietăţi

Întreaga plantă are proprietăţi medicinale: frunzele, mâţişorii, fructele, coaja sau ramurile arbuştilor tineri. Din frunze şi din ramuri se prepară infuzii, decocturi şi sucuri. Frunzele de alun au proprietăţi tonifiante şi se folosesc în diferite moduri: infuzii, decocturi şi sucuri.

Infuzia

Peste o lingură de frunze se toarnă o cană de apă fierbinte. Se infuzează timp de cinci minute, iar porţia zilnică este de două căni de ceai, care se administrează timp de trei săptămâni. De asemenea, frunzele se pot folosi sub formă de comprese în tratamentul ulcerului gambei şi a rănilor. Infuzia din muguri de alun (1 linguriţă la o cană cu apă) are acţiune antiscleroasă.

Decoctul din coaja şi frunze foloseşte la bube dulci, eczeme şi pecingine.

Uleiul de alune

Se obţine prin presarea fructului şi se foloseşte în alimentaţie, dar şi ca ingredient important în produsele cosmetice. Consumat dimineaţa câte o lingură sau o linguriţă luată dimineaţa şi una seara, timp de 15 zile, elimina tenia. Acelasi tratament este eficient şi în hipertensiunea arterială. Luat zilnic, el protejează gâtul contra infecţiilor. Acelasi ulei este şi un excelent remediu în cazul crăpaturilor sânilor (pentru mamele care alăptează). El mai are şi rolul de a regulariza cantitatea de sebum.

Pasta de alune

Se obţine prin măcinarea lor, în amestec cu miere şi busuioc. Este un vitalizant de excepţie pentru copii.

Miezul

Este un aliment cu un bogat conţinut caloric, fiind un tonic pentru copii şi persoanele suprasolicitate. Se consumă proaspăt sau foarte puţin prăjit, sub formă de lapte de alune sau de făină. Terapia trebuie continuată cel puţin trei săptămâni, iar doza recomandată este de două linguriţe pe zi.

Terapii naturiste cu alune

Pietre la rinichi

Pentru persoanele care au pietre la rinichi este indicată dieta cu alune (câte zece alune pe zi) sau cu ulei de alune (câte o lingură luată dimineaţa pe stomacul gol, timp de 15 zile), însoţită de o cură de ceaiuri de ienupăr sau de merişor.

Tonifiant nervos

Datorită conţinutului bogat de magneziu, alunele sunt un tonic al sistemului nervos central. Nu în ultimul rând, alunele întăresc sistemul osos şi previn rahitismul şi tulburările de pubertate.

Alte remedii

Extractul din frunze de alun are rezultate excelente în tratarea varicelor, a edemelor şi a ulcerelor varicoase greu tratabile.

Alunele ajuta în tratarea tuberculozei, bolilor pulmonare, fiind un mijloc rapid de vitalizare. Întăresc sistemul osos, ajuta la maturizarea cerebrală, feresc de rahitism şi tulburari de pubertate. Alunele contin o substanţă ce intra în componenţa hormonilor tiroidieni, ajutand la hipotiroidie. Având puţini hidraţi de carbon şi scăzând colesterolul din sange (cu condiţia să fie consumate crude, alunele sunt admise şi diabeticilor.

Popularity: 13% [?]

Odată cu sosirea toamnei, părul trebuie pregătit pentru temperaturile scăzute care vor veni. Şi cum supleţea şi frumuseţea lui are o foarte mare importanţă din punct de vedere estetic, este foarte important să continuăm tratamnentele de îngrijire.

Cauzele căderii părului

Există foarte multe cauze ale căderii părului, însă cele mai frecvente sunt datorate unei îngrijiri necorespunzătoare.

Astfel, folosirea în fiecare zi a aceluiaşi procedeu de prindere a părului ( în coc, în coadă, etc) conduce la căderea lui. De asemenea, stresul emoţional poate duce la pierderea excesivă a firelor de păr. Căderea părului poate apărea în timpul sarciniisau în momentul în care femeia încetează să mai ia anticonceptionale.

Tratamente naturiste

Tratamentele cu ingrediente naturale sunt foarte eficiente, redand parului stralucire si suplete.

Iaurtul dă strălucire părului. Se masează bine pielea capului cu iaurt, fiiind distribuit uniform de-a lungul firului. Dacă păruzl este gras, iaurtul se aplică doar pe vârfuri. Se lasă 10-20 de minute să acţioneze, apoi se clăteşte cu apă caldă.

Gălbenuş de ou. Se amestecă două gălbenuşuri cu o linguriţă de suc de lămâie şi 10 picături de ulei esenţial de jojoba, migdale sau avocado. Loţiunea se lasă să acţioneze 30 de minute, apoi părul se clăteşte cu apă călduţă.

Infuziile din plante

Infuziile din plante sunt ceaiuri concentrate. Pot fi folosite pentru clătirea părului, pentru realizarea şampoanelor naturale sau pentru diluarea şampoanelor cosmetice. Ele sunt usor de realizat, tot ceea ce trebuie făcut este alegerea plantelor potrivite.

• • Pentru un par stralucitor se va folosi: rozmarinul, arnica, urzica, patrunjelul, iar pentrui stimularea creşterii părului frunzele de piersă, salvia, lavanda şi busuioc.

• • Pentru înlăturarea mătreţii se pot folosi plante precum: scoarţa de salcie, frunze şi rădăcina de tătăneasă, menta şi urzica.

• • Pentru recondiţionare şi tonifiere: rozmarin, coada calului, salvie, lavandă, busuioc, coada şoricelului, coajă de cireş negru, brusture, urzică, rărăcină şi sămânţă de păstârnac.

• • Pentru păr gras: coajă de lămâie, coajă de salcie, mentă, coada şoricelului.

• • Pentru păr uscat: ciuboţica-cucului, tătăneasă, coajă de portocală, salcâm, soc, cuişoare, floare de portocal, brusture, aloe,trifoi.

Nuanţarea naturală a părului

Parul poate fi nuanţat şi în mod natural, fără a-l supune unor agenţi de degradare. Sigur, aceste substanţe naturale nu vor face o blondă dintr-o brunetă, dar ajută la frumuseţea naturală a părului.

• • Pentru un păr negru, se va folosi o infuzie de lavandă şi pudră de indigo. Infuzia se lasă să acţioneze 30 de minute, după care se clăteşte. Pentru părul roşcat, se folosesc măceşele, paprika, cafea neagră, hibiscus roşu, ceai roşu , gălbenele. După aplicare, infuzia se la 15 minute, după care, părul se clăteşte.

• • Pentru părul şaten închis, se foloseşte infuzie de rozmarin, ghimbir, nucă, cuişoare, salvie, cafea, castane, coajă de arţar.Infuzia trebuie lasată să acţioneze 30 de minute, după care se clăteşte.

• • Pentru şaten deschis se folosesc florile de gălbenele, sofran galbenelele, şofran, coajă de portocală sau flori galbene de lumânărică. Se aplică infuzia timp de 15 minute, după care se clăteşte.

• • Pentru părul alb se recomandă muşeţelul, rădăcina de tătăneasă. Infuzia se lasă să acţioneze 10 minute. Rădăcina de rubarbă va deschide orice culoare de păr. Infuzia trebuie lăsată 15 minute.

• • Planta henna este un tratament ideal pentru păr, dându-i o culoare puternic roşcată. Ingredientul activ din această plantă acoperă firul de păr cu un strat protector, astfel acesta păstrându-şi uleiurile naturale. Dar henna nu trebuie folosită pentru părul alb, blond, cel vopsit cu produse chimice sau permanent. Pentru o culoare mai închisă, se adaugă o linguriţă de cafea, iar pentru o coloare mai deschisă, în amestecul de pastă se adaugă un gălbenuş de ou şi zeamă de lămâie. Pasta se pune într-un recipient şi se încălzeşte în baie de abur. Se aplică pe părul curat şi uscat. Pasta se lasă să acţioneze 10-30 de minute, dar pentru o culoare mai intensă, poate fi ţinută şase ore.

Câteva recomandări

Cât de des trebuie să fie spălat, periat sau tuns părul, ne întrebăm de foarte mule ori. Pe această temă sunt multe păreri, dar specialiştii afirmă că:

Părul tuns, nu creşte mai repede

Tăind vârfurile parului se îndepărteazăpărţile uscate şi tocite, ceea ce reduce riscul deteriorării. Însă nu se influentează în niciun fel creşterea părului. Dacă, după o vizita la coafor parul are mai multă supleţe şi vigoare, se datorează faptului că a fost reîmprospătat şi aranjat.

Periajul

Periajul blând şi regulat previne încurcarea şi despicarea firelor de păr. Cu o perie moale se masează şi pielea capului, pentru a  stimula circulatia sangvină de la nivelul scalpului, ceea ce duce la irigarea bulbului capilar. Un periaj corect va da vigoare parului. În cazul părului gras, periajul nu este indicat prea des.

Spălatul cu şampon

Ideal ar fi ca părul să fie spălat de două-trei ori pe săptămână. În timp, el se obişnuieşte cu un anumit şampon. Pentru a-l proteja de efectele puternice a unui anumit tip de şampon, este bine ca el să fie sachimbat în fiecare anotimp. Se pot utiliza două produse, alternativ, folosind unul din ele în timpul săptămânii şi altul în week-end.

Părul acoperit

Purtate pe o perioadă mai mare de timp, căciulile, şepcile, pălăriile pot sufoca rădăcina părului. Strâns astfel, el îşi pierde în timp strălucirea şi începe să cadă. Pentru a se împiedica aceasta, durata purtării unui asemenea accesoriu, trebuie limitată la maxim o oră.

Clătitul părului

Apa călduţă face parul mai strălucitor şi mai mătăsos din două motive. Pe de-o parte, linişteşte firele rebele şi împiedică încurcarea, ceea ce conferă un aspect mult mai luminos fibrei capilare, iar pe de altă parte, apa rece are rolul de a dizvolva agenţii de curăţare pe care apa calda îi păstreazî în păr, clătind mult mai bine.

Uscatul părului

Supuse la temperaturi mari, celulele din cuticula firului de păr se distrug şi lasă firul făra protecţie, astfel el se va rupe mai uşor. De aceea, spefialişti ne sfătuiesc să nu uscăm păruzl imediat după spălare. El trebuie învelit într-un prosop uscat, astfel, o parte din umezeală fiind absorbită de acesta.

Firele albe

Îndepartărea unui fir alb nu va schimba în niciun fel procesul de creştere şi nici culoarea: acesta va creşte tot alb. Dimpotrivă, bulbul este agresat, iar părul se va rări.

Popularity: 20% [?]

Este foarte important de ştiut că interacţiunea dintre anumite medicamente şi alimente determină efecte secundare. Acestea pot merge de la creşterea sau reducerea acţiunii medicamentului, până la apariţia unor reactii adverse. Pentru a evita complicaţiile, specialiştii ne sfătuiesc să respectăm anumite reguli.

Antiimflamatoarele se iau cu mâncare

Aşa după cum se cunoaşte, antiimflamatoarele nu sunt prea blânde cu stomacul. Pentru a preveni durerile, o gustare uşoară, înainte ca aceste medicamente să fie administrate, ar fi foarte indicată. Medicamentele nu se combină niciodată cu alcool.

Paracetamolul

Ca să-şi facă efectul maia repede, paracetamolul se poate lua pe stomacul gol. Tot pe stomacul gol se iau anumite antibiotice şi antifungice – penicilină, ciprofloxacin, amoxicilină, cefalosporin, tetraciclină. Dar dacă ele provoacă dureri, se poate servi o gustare uşoară înainte.

Anticoagulantele

Anticoagulantele, care împiedică formarea de cheaguri, ar putea deveni ineficiente într-o dietă bogată în vitamina K. Într-un astfel de tratament, nu trebuie exagerat cu: cu ficatul, broccoli, spanacul, conopida, varza de Bruxelles.

Asocierea lapte-antibiotice

Cu două ore înainte şi două ore după ce au fost luate antibiotice, trebuie evitate produsele lactate. Calciul interactionează cu antibioticele şi împiedică solubilizarea principiului activ la nivelul stomacului. Acelaşi lucru este valabil şi pentru antimicotice.De asemenea, băuturile acide influentează absorbţia unor medicamente ca: ampicilina, oxacilina, penicilina V, eritromicina.

Antidepresivele – nu se combină cu murături

În caz de depresie, medicii ne sfătuiesc ca antidepresivele să nu fie combinate cu alimente murate, afumate, uscate sau fermentate. Acestea conţin o substanţă care diminuează efectul medicamentelor, ducând uneori la creşterea tensiunii şi a durerilor de cap.

Medicamente ce conţin cortizon

Cortizonul este prescris în durerile reumatice, în iritaţii, mâncărimi, precum şi în cazul altor simptome cauzate de alergii. În aceste condiţii, trebuie evitate alimentele ce conţin natriu, cum ar fi chipsurile, alunele, fisticul sărat. Această combinaţie poate duce la grave tulburări stomacale şi renale.

Sucul de grepfrut şi sunătoare

Sucul de grepfruit şi ceaiul de sunătoare sunt cunoscute pentru faptul că interacţionează cu multe medicamente. Un pericol sunt cele indicate pentru scăderea colesterolului, pastilele pentru aritmie sau alergii, anticoncepţionalele. Grepfruitul şi sunătoarea conţin substanţe care afectează metabolizarea acestor medicamente.

Cafeaua

Are efect de stimulare a secreţiei gastrice, reducând eficacitatea medicamentelor antiulceroase. De asemenea, cofeina creşte efectele secundare (digestive şi cardiace), ale teofilinei, un bronhodilatator folosit în tratarea astmului, poate diminua acţiunea unor calmante, şi poate creşte actiunea diureticelor.

Dulciurile

Nu se asociază cu medicamentele pe bază de cortizon deoarece cresc riscul de apariţie a diabetului zaharat.

Fibrele şi proteinele

Efectul medicamentelor este influenţat şi de cantitatea de fibre sau proteine consumate, de suplimentele alimentare, inclusiv cele cu vitamine şi minerale. De aceea, înainte de a lua un medicament, trebuie citit cu atenţie prospectul sau consultat un specialist.

(www.sanatate.ro)

Popularity: 16% [?]

Supranumite şi „merele de aur ale toamnei”, gutuile au o mulţime de calităţi. Se spune că ele erau fructele preferate ale Afroditei, iar ca semn al iubirii, bărbaţii îndrăgostiţi îi aduceau în dar gutui, considerându-le magice.

Terapii cu gutui

În medicina alternativă,gutuile sunt utilizate pentru proprietăţile lor antiinflamatorii, astringente, analgezice, antispasmodice, emoliente, digestive, diuretice, expectorante, tonice.

Şi cum suntem în plină toamnă, iar virozele respiratorii au început să-şi facă simţită prezenţa, specialiştii ne recomandă consumul zilnic de gutui, care întăresc imunitatea, previn şi ameliorează o serie de afecţiuni.

Tratează anemia

Consumate ca atare, gutuile stimulează pofta de mâncare.

În caz de anemie este indicată tinctura de gutui: 50 g de gutuie proaspată se pune în 50 ml de alcool alimentar, se acoperă vasul şi se ţine într-un loc întunecos timp de o săptămână. Se iau câte 15 picături, de 3 ori/zi. De asemenea, specialiştii recomandă consumarea zilnică a unei gutui, crude sau fierte.

Îmbunătăţesc starea de spirit

Toate soiurile de gutui au o influenţă favorabilă asupra psihicului, îmbunătăţind starea de spirit. Sucul de gutuie este recomandat cardiacilor, astenicilor, persoanelor cu probleme respiratorii şi celor care au frecvent indigestii. Dar rl are efecte terapeutice înzecite dacă este combinat cu suc de mere în proporţii egale. Se amestecă sucul extras din patru gutui şi tot atâtea mere. Sucul se bea dimineaţa, imediat după stoarcerea fructelor, pentru a evita oxidarea substanţelor active, apoi se serveşte micul dejun. Porţia zilnică de amestec este de 300 ml.

Ameliorează pancreatita

Sucul proaspăt de gutui face adevărate minuni în tratarea insuficienţei pancreatice, altfel foarte dificil de tratat prin metode clasice. Se bea de trei ori pe zi câte o jumatate de pahar de suc de gutui. Bolnavii de hepatită pot beneficia de virtuţile vindecatoare ale gutuilor, dacă ţin o cură, timp de o lună, cu nectar proaspăt de gutui, din care se bea câte un litru.

Leac natural pentru diaree

Gutuia se dă pe o răzătoarea cu ochiurile mari şi se fierbe într-un litru de apă, la foc mic, până când lichidul scade la jumătate. Apoi se adaugă trei linguriţe de zahăr brun şi se lasă să mai clocotească de două-trei ori. Leacul obţinut se consumă în aceeaşi zi. Mai mult, acest remediu s-a dovedit foarte bun când este folosit ca adjuvant în cazul hemoragiilor uterine şi al hemoroizilor.

Laxativ pentru copii

S-a dovedit că o linguriţă de seminţe de gutui, macerate într-o cană de apă, timp de şase-opt ore, au efect laxativ, mai ales la copii. Tratamentul trebuie continuat cel puţin trei zile.

Loţiune antirid

Pentru combaterea ridurilor, un preparat simplu, obţinut prin macerarea cojilor de gutui în rachiu, are efecte extraordinare. Cojile de la trei gutui se lasă la macerat într-un vas cu alcool de secară sau de fructe, timp de 14 zile. Lichidul trebuie să acopere nivelul cojilor cu un centimetru. Cu acest macerat, care se păstrează la rece, se tamponează zonele cu tendinţă de ridare.

Un remediu…dulce

Oboseala cronică, agitaţia şi stresul pot fi tratate cu marmelada de gutui, preparată din următoarele ingrediente: un kilogram de gutui proaspete, 30 g pectină de mere (de la Plafar) şi zece linguri de miere de salcâm. Fructele se rad cu coajă cu tot, îndepărtându-se sâmburii. Se adaugă pectina, amestecând ingredientele uşor cu o lingură de lemn. În final, se adugă mierea. Conţinutul se pune într-un vas smălţuit şi se lasă să dea în clocot. Vasul se ţine pe foc timp de 30 de secunde. Marmelada se toarnă fierbinte în borcane încălzite, se acoperă etanş cu capace şi se ţine cu gura în jos timp de un minut. După răcire, se păstrează la frigider, iar după desfacere, marmelada se consumă în cel mult 14 zile, câte două-trei linguriţe.

Popularity: 28% [?]

Pentru că sezonul rece se apropie, iar bronzul începe să dispară treptat, tenul trebuie ajutat să se adapteze noilor temperaturi. Şi cum toamna este sezonul belşugului, în care fructele şi legumele sunt la discreţie, le putem folosi cu succes pentru hrănirea şi înfrumuseţarea lui.

Hranire si hidratare

Chiara dacă tratăm tenul cu tot felul de creme, hrănirea şi hidratarea lui interioară este de nepreţuit. De aceea, o cură de fructe şi legume prospete, consumul a cel puţin doi litri de apă pe zi, vor asigura un ten luminos şi sănătos, iar un surplus de vitamina C este mereu binevenit.

Machiajul

Contrar ideilor preconcepute, toamna este recomandat să folosim fond de ten şi pudră deoarece acestea formează o peliculă protectoare contra prafului, vântului şi tuturor microbilor din atmosferă.

Exfolierea tenului

Aşa după cum se ştie, exfolierea joacă un rol important în procesul de îngrijire a tenului. Prin acest proces sunt îndepartate celulele moarte, care pot bloca porii. De asemenea, prin masajul caracteristic procesului de exfoliere este stimulată şi circulaţia sanguină.

Exfoliant din nuci, lapte si miere

Pentru perioada în care ne aflam, un exfoliant ideal este cel pe bază de sâmburi de nuci, lapte şi miere, care se prepară în felul următor: se zdrobesc câţiva sâmburi de nucă, se înmoaie timp de o jumătate de oră într-o cană cu lapte şi apoi se adaugă două linguri de miere. Cu acest amestec se masează delicat pielea, iar rezultatul se va simţi imediat. Tenul va deveni catifelat şi plăcut. În plus, proteinele din lapte hidratează intens pielea, iar mierea, un antioxidant natural, revigorează şi dă strălucire tenului obosit. Miezul de nucă este bogat în vitamina E, iar uleiurile din nucă hranesc în profunzime şi au efect antiinflamator.

Demachiant cu must de struguri

Mustul de struguri, stors proaspăt, poate fi folosit ca demachiant. El va curăţa în profunzime tenul şi îl va lasa strălucitor şi catifelat. În plus, zeama de la struguri are efect antirid şi îndepărtează punctele negre ori inesteticele pete roşiatice.
Pentru o loţiune tonică, se zdrobesc câteva boabe de struguri, cu care se freacă delicat, faţa. În caz de cearcăne, pungi sub ochi sau ten obosit, se pot folosi struguri zdrobiţi într-un amestec cu iaurt natural. Efectele vor fi imediate.

Lotiune tonică din rodie

O alta plantă-minune a toamnei este rodia, utilizată mai ales pentru proprietaţile sale astringente. Sucul de rodie poate fi folosit cu succes ca şi loţiune tonică, dar şi împotriva pistruilor, într-un amestec de părţi egale cu smântână proaspătă. Rodia este şi un antiseptic eficient, o sursa bogată de vitamina C şi acid folic, un antiinflamator natural de nădejde.

Amestec hidratant din castane

Surse importante de vitamine şi minerale, castanele sunt folosite în industria cosmetică din vremuri foarte vechi, datorită conţinutului lor bogat de lipide, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc şi potasiu. Pentru ingrijirea de toamnă sunt folositecastanele comestibile în amestecuri hidratante alăaturi de lapte, miere sau piure de avocado. Piureul de castane, amestecat cu miere este ideal pentru pielea uscată, care necesită hidratare în profunzime.

Măşti pentru ten

Mască din dovleac

Dovleacul conţine o cantitate impresionantă de vitamina A, foarte multe vitamine din complexul B, vitamina C, E şi cantităţi uriaşe de calciu, fier, magneziu şi zinc. Miezul crud de la dovleac, dat pe răzătoare, poate fi amestecat cu albuş de ou bătut şi un strop de zeamă de lămâie. Se menţine 20 de minute şi apoi se clăteşte faţa cu o infuzie de plante.Masca este utilă tenurilor normale şi grase. Acelaşi miez de dovleac zdrobit, amestecat cu miere de albine, constituie o mască plăcuta şi răcoritoare pentru tenurile uscate şi se aplică la fel.

Mască din roşii

Este o binecuvantare pentru tenul gras, datorită proprietăţilor astringente ale roşiilor. Se amestecă puţină făină cu pulpa unei roşii coapte, până se obţine o pastă omogenă. Pasta se aplică pe faţă şi se ţine timp de 10-15 minute, după care, faţa se clăteşte cu apă călduţă. Acest tratament va purifica natural tenul, va reduce porii dilataţi şi nivelul de sebum de la suprafaţa pielii.

Mască cu mere şi pere

Miezul de măr, dat pe răzătoare se amestecă bine cu un albuş bătut de ou şi se aplică pe faţă, într-un strat uniform. După 10 minute, masca se îndepartează cu apă călduţă, iar pielea îşi va recăpăta strălucirea. Pentru tenul cu tendinţe de îngrăşare se poate obţine o mască preparată astfel: se dă o jumătate de măr pe răzătoare, o jumătate de pară, apoi cele două se amestecă bine cu puţin iaurt. Compoziţia obţinută se aplică pe faţă, timp de 10-15 minute, după care, se îndepărtează cu apă călduţă. Pentru toate tipurile de ten, se poate folosi o mască tonifiantă cu măr, pregătită astfel: se încălzeşte pe grătar un măr tăiat, care se aplică apoi pe faţă, timp de 15-20 de minute. După acest interval, faţa se spală cu apă rece.

Mască tonifiantă cu gutuie

Gutuile proaspete de toamna conţin elemente nutritive care ajută la refacerea colagenului natural al pielii şi la prevenirea ridurilor. Pentru prepararea unei măşcu cu gutuie, se alege pulpa fructului, se dă prin răzătoarea fină şi se amestecă cu ulei de migdale şi o linguriţă de pudra de talc. Pasta se aplică pe faţa curata, insistând pe zonele cu probleme. La final, tenul se spalaă cu laapte eproaspăt sau cu apă minerală. poti spala tenul cu lapte proaspat sau cu apa minerala.

Mască cu suc de morcov

Sucul de morcov întinereşte ţesutul pielii. Aplicat extern, ajută la regenerarea ţesutului conjuctiv. Pentru un ten uscat şi deshidratat, urmatoarea mască poate face minuni. Se omogenizează un morcov ras cu o lingură de ulei de soia sau de germene de grâu, un gălbenuş de ou şi câteva picături de zeamă de lămâie. Amestecul obţinut se aplică pe faţă şi se lasă să acţioneze 20 de minute. Tenul se clăteşte apou cu ceai de nalbă.

Masca antirid

Pentru a lupta împotriva ridurilor şi pentru a scapa de pielea uscată, cel mai bun remediu este cartoful, procedându-se astfel: se fierbe un cartof, iar după ce se răceşte, se zdobeşte ca pentru piure. Se amestecă totul cu puţin lapte şi se aplică pe faţă, timp 15 minute. Pentru a doua variantă, se taie un cartof crud felii şi se aplică pe faţă. După 15 minute, faţa se va spăla cu apă călduţă.

Popularity: 23% [?]