Satul – locul unde nimic nu tulbură armonia

Dintre toate, asta îmi place cel mai mult! Oamenii și-au strigat în liniște fericirea de a li se fi născut copilul! O mare barză cu o păpușă-n plisc tronează în fața casei și pe o sfoară, întinse ca la uscat, niște hăinuțe minuscule….

Toate strigă: ”S-a născut!”. E seară și, cu ultimele puteri, soarele desenează pe cerul pe … (de pe care)? care norii au luat o mică pauză de la plouat și par să respecte și ei distanțarea socială a vremii, munți înzăpeziți inexistenți în zilele însorite.

Se aude un plânset în liniștea satului. E plăpând și puternic în același timp. Mă surprind că zâmbesc. Ce sunet frumos! Mie îmi încălzește inima, dar dincolo de poarta întredeschisă, tânăra mamă cu siguranță se mișcă repede prin casă, îngrijorată, să nu își lase puiul plânsetului! Gata, deja a tăcut. A venit mama! E liniște la loc.

Liniștea, ordinea, curățenia sunt principalele trăsături ale satului. E aproape enervant de curat și ordonat! Așa sunt toate! Aici în zonă deluroasă gospodăriile se înșiruie armonios de-a lungul șoselei șerpuite. Nimic nu tulbură armonia. Sunt ca niște partituri reușite. Nici o notă disonantă/ disorsionată?…. Toate casele par noi. Mă bucur să fiu martor la …. uneia. Casa cu bebe e, evident în lucru. E singura care nu are plante ornamentale, iar în față, chiar pe trotuar vezi o roabă, un metru de …, materiale de construcție. Doar barza și sfoara cu hăinuțe o împodobesc. Curând va fi un soldat disciplinat în armata… pe drum. Măcar uniformele n-au nimic uniform. Fiecare e frumoasă în felul său.

În liniște, seara se lasă peste sat. Noroc că mai trece din când în când câte o mașină, altfel ai putea crede că Dumnezeu a dat sonorul la minim.

Camelia Cotoară

Partajează această știre

Lasă un răspuns

Noutăți
Mica Publicitate