Singurul atelier în care se mai produc ii se află în Haţeg

În oraşul Haţeg funcţionează singura cooperativă de profil din judeţul Hunedoara care mai produce tradiţionala bluză românească.

 

La puţin peste 20 de ani, Lorena Maria Cutean este singurul lucrător de la Cooperativa „Haţegana” care mai face să scadă media de vârstă a angajaţilor de acolo. Tânăra a intuit importanţa noilor tehnologii atunci când vine vorba despre activitatea principală pe care o desfăşoară la locul său de muncă şi, astfel, a reuşit să se specializeze pe lucrul la o maşină computerizată.

„Mai mult lucrez pe maşina computerizată pe care o avem în atelier. Eu fac modelele într-un soft, iar apoi le introducem în maşina computerizată. Am avut de mică, o tentă de estetică. Am zis să vin să facem ceva, în continuare, pentru că tehnologia avansează”, spune Lorena.

Chiar dacă tehnologia modernă este mai rapidă, ochiul specialistului sesizează diferenţele dintre o bluză cusută manual şi una lucrată mecanic. Cât despre preferinţele clienţilor, se pare că aceştia se canalizează, din ce în ce mai mult, pe calitate.

„Lumea pune foarte mult accent pe calitate. Nu contează foarte mult o culoare anume. La femei mai găsim chestia asta: că mie îmi stă mai bine cu albastru sau cu roşu, dar în general, calitatea primează. În preajma Zilei Iei se caută iile, dar cu pandemia aceasta lumea nu mai prea vine să cumpere. Foarte mulţi oameni ne caută şi ne sugerează să le trimitem la extern”, explică tânăra.

În opinia sa, noile modele de ii pot să facă parte din garderoba unui om din zilele noastre, deşi unii le evită chiar dacă se pot asorta la blugi sau la alte haine.

„Tinerii nu mai prea poartă ie. Nici eu nu purtam până acum câţiva ani. De exemplu, bunica mea avea o ie în care s-a căsătorit străbunica mea. Şi mi-a zis: Adu-mi-o, că dacă o fi să mor, să mă îngropaţi cu ea. I-am zis: Doamne, dar tu ai înnebunit! E o ie atât de veche. S-a căsătorit în ea străbunica mea, e cu istoric! Nu ţi-o dau, mi-o păstrez mie, ca moştenire. O am şi acum, este în dulap. (…) Dacă vă uitaţi, iile astea nu mai sunt acelea pe şifon, groase, încărcate. Astea, noi, se pot purta şi la blugi, la o rochiţă sau la o fustă, la orice”, susţine tânăra.

Cooperativa „Haţegana” a luat fiinţă în anul 1971, cu profil de artă populară-artizanat şi este un exemplu despre felul în care importul masiv după 1990 a afectat negativ piaţa internă.

„La început desfăşura mai multe activităţi, de la confecţii şi marochinărie, până la broderie mecanică şi manuală. Făceam covoare pentru export. Am ajuns la circa 700 de angajaţi, în anii 80, până la Revoluţie. Am lucrat cu munca la domiciliu. Ţeseam stofele la domiciliu şi le confecţionam la complexul nostru. Acum suntem în jur de 20 de angajaţi. Activitatea s-a redus pentru că după 1990 stofele de lână au început să dispară, au intrat stofele industriale din import şi nu s-a mai pus bază pe cele din lână. E păcat pentru că oamenii ţin lâna acasă şi-i dau foc, o aruncă, şi noi, când avem nevoie să facem ceva, nu mai avem de unde să o luăm”, povesteşte Hortensia Bercu, preşedinta Cooperativei „Haţegana”.

Lucrează de la 15 ani la cooperativă, iar media de vârstă a personalului a ajuns acum la 60-65 de ani. „Sunt oameni care intrat tineri în cooperativă şi au îmbătrânit aici. Eu am intrat ca ucenică, în anul 1966. Se făceau şcoli profesionale în domeniul confecţiilor, croitorie îmbrăcăminte. Am făcut şcoala profesională timp de trei ani, la Brăila, şi apoi am intrat în producţie. Era şcoală profesională plătită de cooperativă. Acum nu mai vrea nimeni să facă meserie. Tinerii nu mai răbdare, se ocupă cu alte activităţi – să nu le spun meserii, pentru că nu le plac”, spune Hortensia Bercu.

I-am cerut un sfat despre cum ar trebui să alegem o ie românească. Cele confecţionate manual sunt net superioare calitativ, dar şi preţul lor este mai mare, deoarece la o singură piesă se lucrează chiar şi două săptămâni şi jumătate.

Săptămâna aceasta s-a marcat Ziua Universală a Iei, un bun prilej pentru ca oamenii să-şi aducă aminte de bluza tradiţională românească. În anii trecuţi, la Haţeg se organizau manifestări în care erau prezentate diferite modele de ii, tocmai pentru ca oamenii să realizeze bogăţia portului românesc. Din cauza pandemiei, anul acesta s-a renunţat la aceste evenimente, însă cei de la „Haţegana” spun că ele vor fi reluate imediat ce se va permite acest lucru.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.