ANALIZA PROIECTULUI LEGII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

Politica educațională românească a angajat un amplu proces de reformă integrat într-o viziune de țară, cu profunde implicații pe termen lung. Analiza de nevoi la nivel educațional a  arătat rezultate îngrijorătoare referitoare la analfabetism funcțional, rata abandonului școlar, rezultatele precare la evaluările  naționale și  au determinat factorii decizionali la demararea  unui amplu proces de reformă a sistemului educațional românesc.

Noua viziune legislativă educațională românească nepropune schimbări la nivel de structură a învățământului, prin crearea unei noi arhitecturi a educației.

 Proiectul legii învățământului preuniversitar aflat în dezbatere publică reprezintă o preocupare atât pentru factorii decizionali cât și pentru întreaga comunitate românească. Dezbaterile  au strâns în jurul unor articole ale proiectului, factori decidenți, specialiști și beneficiari ai educației.

 Reflecțiile  noastre se îndreaptă mai ales înspre beneficarii primari ai educației-elevii, prin prisma accesului echitabil la educație, a asigurării unui parcurs școlar de succes, corelat cu nevoile educaționale și ale pieței muncii.

Proiectul noii legi pune aceste probleme atât în ceea ceprivește viziunea asupra admiterii absolvenților clasei a VIII (art.74 Secțiunea 2) cât și prin prisma evaluării rezultatelor concretizate în examenul de bacalaureat (art.74(4), Secțiunea 3)

Proiectarea curriculumului trebuie să coreleze  cu strategiile de implemenatare și cele de evaluare ale rezultatelor învățării.

Curriculum național va trebui să rezulte prin  articularea coerentă a demersurilor de predare-învățare-evaluare, iar examinările naționale (sitemul de evaluare al absolvenților claselor a VIII-a și a XII-a) să se realizeze unitar prin evaluarea bazată pe standarde naționale, a asigurării  principiiilor echității, a egalității de șanse și nediscriminării. Parcursul învățării trebuie corelat cu cel al evaluării naționale unitarea tuturor absolvenților la ieșirea din sistem.

Între realizarea profilului educațional al absolventului, evaluarea acestuia, orientarea pentru carieră(admiterea spre o nouă treaptă de școlarizare) și principiile care stau la baza educației, în cadrul noului proiect legislativ, există inadvertențecare ne determină la atiudini critice și poziții  ferme la nivelul factorilor decizionali.

 Respectarea standardelor de evaluare națională trebuie să se realizeze pentru toți absolvenții cu același parcurs curricular, principiu care nu este respectat în noul proiect al legiiprinart.74,(2) .

Considerăm obligatorie revizuirea articolului sus menționat în acord cu principiile  care stau la baza proiectului de lege, a normelor naționale și internaţionale în domeniu precum și în acord cu normele științifice din  științele educației.

Identitatea poporului român este indisolubil legată de limba română. Profilul absolventului învățământului românesc trebuie să poarte unitar amprenta identității naționale.

Semnalăm nevoia realizării prin educație a unui absolvent, în acord cu idealul educațional al școlii românești, un viitor cetățean român definit și authentic într-o lume europeană. Constatăm discrepanța între principiile pe care le propune legea și modul de evaluare  a profilului viitorului absolvent, a nevoii de identitate cultural românească în context european. Deschiderea spre alte culturi nu trebuie să însemne pierdere sau fuzionare identitară, ci păstarea identității naționale ca popor roman și limbă română și o contribuție națională în dialogul european la care România a aderat.

Dorim să semnalăm locul culturii române, prin limba națională, față de locul culturii internaţionale, prin cele două limbi de circulație internațională și să supunem spre analiză, public,  probele A, B și E la  examenul de bacalaureat, propuse prin art. 75(4), Secțiunea 3 a proiectului de lege.

Ne situăm, ferm, într-o poziție de educație națională, autentic românească pentru un viitor cetătean, purtător de valori naționale autentice, profesionist și personalitate împlinită, cu spirit civic și patriotic, într-un context socio-politic sensibil, în care asistăm cu durere la lovirea identității poporului ucrainian și amenințarea democrației și libertății unei lumi întreagi. 

Într-un context socio-politic, profund tensionat, cu bulversări și implicații la nivelul  tutuuror sferelor vieții sociale, starea de bine a populației, este în primul rând, starea de bine a copiilor șitinerilor fiecărei țări. Asistența psihopedagogică și consilierea reprezintă activități indispensabile oricărui proces de reziliență într-o situație de criză. Asistarea persoanelor cu risc (adulți sau copii) presupune asigurarea cadrului  instituțional pentru un suport profesionaladecvat, eficient, flexibil și pentru întreaga populație. Istoria serviciilor de asistență psihopedagogice românești a început, printr-un amplu proces legislativ în anii 1991/1995. De atunci și până în prezent, în învățământul românesc, s-a conturat o identitate profesională nouă, autentică și eficientă prin CJRAE/CMBRAE, ca instituție în care specificul muncii, complexitatea acesteia, particularitățile activității de consiliere, terapie logopedică, confidențialitatea au impus factorilor decizionali responsabiliate și recunoașterea necesității acesteia.

Resursa umană, formată din profesioniști specializați în domeniul sociopsihopedagogie, acționează multidisciplinar în scopul asigurării stării de bine și a sucesului școlar pentru elevi, oferă suport de specialitate pentru cadrele didactice în scopul optimizării procesului educațional și realizează consiliere parentală pentru părinți, în calitate de parteneri importanți ai actului educațional.

Istoria serviciilor de asistență psihopedagogică și orientare școlară și profesională ne pune în reflector o instituție cu o cultură organizatională proprie, definită prin valori profesionale și general umane, în care accentul  strategic  în conducere s-a mutat, în tot acest timp, de la management spre leadership.

 Valorile, “coloana vertebrală” a oricărei culturi, reprezintă un fundament al noului proiect al legii învățământului preuniversitar,iar starea de bine se dorește a fi una dintre acestea.

 În acest context al lumii valorice, identitatea unei institituții importante a învățământului preuniversitar, care susține valoric procesul educațional  prin creșterea stării de bine-Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională(CJRAE/CMBRAE) este  puternic  destructurată prin decizii legislative care nu au un fundament real în practica educațională și la nivelul forurilor științifice în domeniu. (art.95, art. 98).

 Calitatea și relevanța diplomelor universitare românești în domeniul sociopsihopedagogie este greav pusă sub semnul îndoielii în noua legislație, în condițiile unor performanțe ale practicienilor asistenței psihopedagogice, a consilierii și orientării școlare și profesionale și terapiei logopedice (art. 125 și art. 140), iar procesul de selecție a resursei umane și de formare continuă prin grade didactice în domeniul consilierii este aproape  anulat. Incertitudinea și provizoratul par a fi principalele elemente în ceea ce privește susținerea resursei umane care trebuie să asigure starea de bine a întregii populații școlare. Profesionalismul reprezintă o valoare care trebuie să se regăseasacă într-o comunitate profesională respectată ca specific și individualitate, iar depersonalizarea unor servicii nu pare să crească eficiența.

Considerăm că viața școlară românească trebuie să fie cea care să ridice calitatea planificării educației și a serviciilor specifice.

Educația nonformală dispare de la nivelul sistemului de învățământ odată cu trecerea Palatelor, Cluburilor copiilor și Cluburilor Sportiv Școlare  sub adminstarea Consiliilor Locale din Unitățile Adiminstrativ Teritoriale, acestea neavând puterea financiară necesară finanțării unei astfel de activități. Activitatea desfășurată cu elevii necesită un personal cu pregătire psihopedagogică adecvată, ca parte din rețeaua școlară și aflată în subordinea ministerului educației și capabilă să ofere acces necondiționt tuturor elevilor la educație nonformală. În acest context,Palatele, Cluburile copiilor  și Cluburile Sportiv Școlare reprezintă o resursă proprie prețioasă pentru sistemul de învățământ, pentru desfășurarea activității didactice extrașcolare alături de cea de tip școlar.

 Sistemul de învățământ trebuie să asigure șanse egale  la educație tuturor beneficiarilor, gratuit, prin oferte de educație formală, nonformală, asistență psihopedagogică și orientare școlară și profesională și terapie logopedică.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.