Staţiunea montană Râuşor se modernizează

 

Un proiect european în valoare de 4 milioane de lei propune schimbări benefice pentru turismul din staţiunea Râuşor.

Râu de Mori – O bază de agrement modernă va contribui la atragerea unui mai mare număr de turişti în staţiunea montană Râuşor, din Masivul Retezat. Proiectul prevede construirea unui număr de cinci terenuri de sport şi a unui parc de agrement. Valoarea lucrărilor se ridică la 4 milioane de lei.

„Monitorizăm strict acest proiect pentru că el trebuie să fie gata până la sfârşitul lunii noiembrie. Este obligatoriu ca investiţia să fie finalizată la termen, altfel va trebui să suportăm costurile din bugetul local, lucru cu care nu putem fi de acord”, a declarat primarul comunei Râu de Mori, Niculiţă Mang.

Atenţia primarului este pe deplin justificată, deoarece reglementările europene arată că în situaţia în care un proiect nu este finalizat la timp, atunci banii pentru lucrările neefectuate trebuie asiguraţi de la bugetul local. În cazul unui refuz, beneficiarul va trebui să restituie toată suma contractată de la Uniunea Europeană. „Am purtat mai multe discuţii cu constructorul şi noi credem că termenele de execuţie vor fi respectate”, a precizat edilul local.

Pe de altă parte, grijile administraţiei locale se îndreaptă acum spre sezonul rece şi spre refacerea drumurilor. Se va turna asfalt, în această toamnă, la Ostrov, Valea Dîljii și Unciuc, toate lucrările fiind realizate cu bani alocați din bugetul local.

Primăria va mai cumpăra două centrale termice. Una dintre ele va fi montată la căminul cultural din satul Clopotiva, iar cea de-a doua la şcoala din Râu de Mori, pentru a suplini actuala centrala termică.

La capitolul lucrări, mai este de notat faptul că în această perioadă se are în vedere extinderea canalizării şi alimentării cu apă în satul Clopotiva, dar şi construirea unei şcoli noi în satul Ostrov, deoarece vechea clădire a unităţii de învăţământ a fost retrocedată.

 

CJ Timiş a alocat 100.000 de lei pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului

Timişoara- Administraţia timişeană va direcţiona suma de 100 de mii de lei din bugetul judeţean pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, de trei ori mai puţin decât i se solicitase din partea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. „Motivele alocării acestor bani sunt credinţa în Dumnezeu, dorinţa de a fi oameni, alături de ceea ce înseamnă Biserica, aceasta fiind alături de oameni indiferent de cult. Timişul poate aloca suma de 100.000 de lei. Ne pare rău că nu am putut aloca suma cerută de Patriarhie, de 300.000 de lei”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin.
Patriarhia a trimis în luna decembrie scrisori primăriilor şi consiliilor judeţene din ţară prin care solicita sprijin financiar pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti. Legea 376 din 2007 prevede posibilitatea pentru Patriarhia Română de a solicita autorităţilor centrale şi locale fonduri pentru construirea viitoarei Catedrale, au informat reprezentanţii Patriarhiei

Investiţii în proiecte de retehnologizare şi mediu

Complexul Energetic Hunedoara va derula proiecte de investiţii în retehnologizare şi programe de mediu, în sumă de 295 milioane euro. Unele proiecte sunt începute din anul 2013, iar altele vor debuta în lunile următoare.

Deva – Prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a făcut o analiză a proiectelor de investiţii mari care se află în desfăşurare în zona noastră. Unele dintre cele mai mari se derulează la Complexul Energetic Hunedoara (CEH), unde au fost licitate proiecte pentru lucrări de mediu şi retehnologizare în valoare de aproape 295 milioane de euro.

Referindu-se la CEH, prefectul a arătat că la termocentrala Paroşeni au început investiţii în valoare de 65 de milioane de euro, în instalaţii de desulfurare şi depozitare a zgurii.

„Fără această investiţie de mediu în instalaţia de desulfurare şi în instalaţia de transport şi depozitare a zgurei, eram în imposibilitatea de a mai menţine în funcţiune termocentrala Paroşeni”, a spus prefectul judeţului Hunedoara.

El a menţionat că investiţiile în cadrul CEH vor continua şi la termocentrala Mintia, unde vor fi efectuate lucrări de 230 de milioane de euro la instalaţiile de desulfurare de la grupurile energetice 3 şi 4 şi la modernizarea grupului 4. Sumele sunt asigurate în baza unui credit comercial, prefectul apreciind că investiţia va putea începe în prima parte a acestui an.

Prefectul judeţului Hunedoara a mai spus că şi minele de cărbune din Valea Jiului, ce aparţin de CEH, vor beneficia de fonduri de investiţii în valoare de 60 de milioane de euro. Licitaţia pentru contractarea acestor sume va avea loc în primul trimestru al acstui an, banii urmând să fie folosiţi pentru modernizarea şi mecanizarea minelor Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan.

Cu puţin noroc, vom circula pe autostradă până la Sibiu

Autorităţile centrale şi locale fac tot felul de declaraţii potrivit cărora în luna decembrie va fi deschisă circulaţia pe autostrada Deva – Sibiu, cu excepţia unui tronson ce are încă probleme de construcţie. Deocamdată, se ştie sigur că au fost angajate firme pentru deszăpezire.

Deva – Oficialii guvernamentali dau asigurări că, în luna decembrie, vom putea circula cu maşina pe autostradă, de la Deva până aproape de Sibiu, cu excepţia tronsonului 3, situat în apropiere de Sibiu. Prefectul judeţului Sibiu, Ovidiu Sitterli, a anunţat că este asigurată deszăpezirea celor trei tronsoane, contractele fiind încheiate de CNADR, inclusiv pentru sectorul de autostradă care formează centura ocolitoare a Sibiului.

Un anunţ similar a fost făcut şi de ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova. „Anul acesta, vom inaugura patru tronsoane de autostradă în luna decembrie şi mă refer la Lugoj-Deva – lotul 1, la Orăştie – Sibiu, loturile 1, 2 şi 4”, a spus Şova. El a menţinat că în anul 2014 vor fi inaugurate loturile 1 şi 2 din autostrada Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu lotul 3.

Pentru anul 2015, autorităţile afirmă că vor fi deschise traficului rutier tronsoanele Timişoara-Lugoj – lotul 2 şi Lugoj-Deva – loturile 2, 3 şi 4.

Drumuri în Hunedoara

Noi proiecte de investiţii sunt prevăzute să fie derulate şi în judeţul Hunedoara, între acestea numărându-se lucrări la sectorul de autostradă Deva-Lugoj şi reabilitarea DN 76 Deva-Oradea.

“Anul viitor va fi unul în care în judeţul Hunedoara vor începe o serie de investiţii extrem de importante. Este vorba de începerea lucrărilor la autostrada Deva-Lugoj, de pe Culoarul 4 Pan European, reabilitarea DN 76 Deva-Oradea şi începerea lucrărilor pe calea ferată Simeria-Coşlariu ce va fi adusă la un nivel crescut de siguranţă şi pentru a suporta viteze mult mai mari”, a afirmat deputatul Bogdan Ţâmpău.

Pentru lucrările la autostrada Deva-Lugoj suma prevăzută în buget este 333,71 milioane de lei, iar pentru reabilitarea DN 76 Deva-Oradea au fost alocate fonduri de 90,9 milioane de lei.

În proiectul bugetului de stat pe 2014 au fost prevăzute sume pentru plata unor lucrări ce au fost executate la tronsonul de autostradă Deva-Orăştie, valoarea acestora fiind de 67,6 milioane de lei.

În ceea ce priveşte reabilitarea liniei de cale ferată Simeria-Coşlariu, suma propusă pentru anul 2014 este în valoare de 250 de milioane de lei pentru sectorul Vinţu de Jos-Simeria, în lungime de 74,4 kilometri.

Autoritățile mizează pe dezvoltarea turistică a municipiului Deva

Noul Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului Deva a intrat în dezbatere publică. Echipa de arhitecţi care gândeşte acest plan a avut o primă consultare cu membrii socităţii civile.

Deva – Autorităţile din municipiul Deva propun dezvoltarea localităţii în baza unei strategii care să ţină cont de potenţialul turistic al oraşului, având în vedere obiectivele deja existente, dar şi folosirea rezervelor de apă termală aflate în subsol.

„Municipiul Deva nu a fost vreodată un oraş industrial. Era considerat un oraş mic burgez. Localitatea se poate dezvolta acum din punct de vedere turistic şi al agrementului, mai ales că dispune de rezerve de apă termală, iar Cetatea Devei este un simbol de notorietate naţională. Trebuie să ne gândim înspre ce ducem oraşul”, a declarat primarul localităţii, Petru Mărginean.

În opinia sa, potenţialul oferit de rezervele de ape termale, cunoscute în urmă cu câteva zeci de ani pentru calităţile lor curative, ar putea duce la dezvoltarea activităţilor de agrement la un standard similar cu cel al staţiunilor de băi termale din Ungaria.

Direcţii de dezvoltare

Potrivit noului proiect al planului urbanistic general (PUG), oraşul se va dezvolta din punct de vedere turistic în partea de nord, în zona învecinată cu râul Mureş, urmând ca activităţile industriale să fie comasate pe terenurile disponibile la ieşire, în zona Sântuhalm, spre Alba Iulia. Zonele de sud, sud-est şi vest vor fi dedicate construcţiei de locuinţe, în diferite regimuri de înălţime.

Echipa care a elaborat noul proiect al PUG Deva propune extinderea suprafeţei cuprinse în intravilanul localităţii cu peste 640 de hectare, în paralel cu dezvoltarea infrastructurii edilitare. Infrastructura majoră de comunicaţii va urma reţeaua de drumuri existentă.

Aeroport?

În ceea ce priveşte aerodromul de la Săuleşti, acesta ar urma să rămână la nivelul actual, de agrement şi aeroport pentru avioanele utilitare.

Noul PUG al municipiului Deva va fi afişat pe site-ul primăriei, urmând ca până la sfârşitul anului să poată suferi mai multe modificări, în urma propunerilor cetăţenilor. Votul în CL asupra noului PUG este programat pentru anul viitor.

Un nou parc industrial

Deva – Un nou parc industrial va fi construit în zona municipiului Deva, autorităţile judeţene şi cele locale urmărind atragerea de investitori şi crearea de locuri de muncă prin acordarea de facilităţi, în baza unei strategii comune pe perioada 2014-2020.

„După noua lege a parcurilor industriale, investitorii pot beneficia de facilităţi doar în interiorul acestor structuri de dezvoltare. Parcul industrial pe care dorim să-l realizăm în asociere cu Primăria Deva are ca scop revigorarea activităţii economice în municipiul reşedinţă de judeţ şi crearea de noi locuri de muncă, pe termen lung”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Balint (PNL).

Potrivit acestuia, cea mai grea problemă de rezolvat în acest proiect va fi găsirea unei suprafeţe de teren de minim 25 de hectare pe care să fie amplasată infrastructura necesară parcului industrial.

Autorităţile au în plan ca sumele necesare dezvoltării proiectului să fie accesate din fonduri europene, în perioada următoare de finanţare, 2014-2020, în acest sens fiind dat ca exemplu parcul industrial la care se lucrează acum în oraşul Călan, pe fosta platformă siderurgică din localitate. Acest parc industrial va fi dat în folosinţă în toamna anului viitor.

În prezent, în judeţul Hunedoara este funcţional un singur parc industrial ce a fost ridicat pe un teren ocupat de construcţii ale fostului combinat siderurgic din Hunedoara.

Parcul industrial Hunedoara – o structură dinamică, dedicată investitorilor

Parcul industrial din municipiul Hunedoara devine din ce în ce mai atractiv pentru investitori. Aceştia au înţeles avantajele de a fi prezenţi într-un parc industrial, astfel că mai mulţi agenţi economici şi-au manifestat interesul pentru a-şi dezvolta afacerile la Hunedoara.

Hunedoara – Structura organizatorică a unui parc industrial, care dispune de facilităţi în ceea ce priveşte infrastructura, reprezintă locul spre care investitorii tind să se îndrepte din ce în ce mai mult. Este şi cazul Parcului industrial din Hunedoara, care trece acum printr-o perioadă de dezvoltare rapidă, astfel că gradul de concesionare a parcelelor se apropie de limita de sus.

Ultima noutate în Parcul industrial Hunedoara este deschiderea unui târg auto şi a unui modul expoziţional cu activitate permanentă, inclusiv în zilele lucrătoare ale săptămânii.

„Vom avea organizate mai multe module expozitionale, începând cu cele referitoare la utilaje si echipamente agricole, cele destinate activităţilor de transport marfă sau cele pentru expunerea unor autovehicule noi sau, de ce nu, de epocă. Practic, va fi o expoziţie permanentă în aer liber şi nu numai, care va acoperi un spectru larg, destinat industriei auto”, spune directorul general al Parcului industrial Hunedoara, Valeriu Bejinariu.

Acest gen de module se vor dezvolta din anul 2014, atunci când spaţiile expoziţionale vor creşte cu altele în care vor fi prezentate obiecte de mobilier, în special mobila tipizată.

Târg auto

„Târgul auto este cel mai mare din partea de vest a ţării, acoperind aproximativ 4 hectare. Accesul se va face printr-un sistem modern, cu barieră automatizată, iar zona va avea prevăzute posturi de pază pe timp de zi şi de noapte. În interiorul târgului au fost construite parcări prevăzute cu 800 de locuri pentru vizitatori. Pentru autovehiculele aflate la vânzare au fost stabilite 550 de locuri de expunere”, a explicat directorul general al Parcului industrial.

În opinia sa, felul în care compania care a decis să investească în conceptul noului târg auto va transforma acest spaţiu în unul de referinţă pentru activitatea de vânzări a maşinilor. „Pentru Hunedoara este o carte de vizită şi aş dori să-i mulţumesc investitorului pentru modul în care şi-a structurat această afacere. Municipiul Hunedoara chiar merita un astfel de târg auto, iar primarul Viorel Arion a cerut-o în mod expres. De ce? Pentru că, la rândul lor, hunedorenii i-au cerut-o”, a punctat directorul general al Parcului industrial Hunedoara, Valeriu Bejinariu.

Bazar

Iar şirul noutăţilor nu se opreşete aici. Gândit ca o structură flexibilă, Parcul industrial va găzdui, de la sfârşitul acestei luni, şi o variantă modernă a bazarului, adică o formă civilizată de comerţ ambulant pentru toţi micii comercianţi. Spaţiul rezervat bazarului va fi acoperit şi se va întinde pe o suprafaţă de 2.880 mp. Oamenii care veni în acest bazar vor avea la dispoziţie toate facilităţile civilizaţiei moderne, inclusiv grupuri sociale, spaţii comerciale şi alte utilităţi.

Alte investiţii

Aşa cum este şi normal, Parcul industrial Hunedoara are deschise deja negocieri, unele finalizate, şi cu alte companii. De curând, au fost emise trei certificate de urbanism pentru că vor fi demarate construcţiile industriale pentru o fabrică ce va produce elemente din cauciuc, pentru târgul auto şi bazar. În primăvara anului viitor sunt aşteptate noi investiţii, având în vedere faptul că municipiul Hunedoara dispune de o forţă de muncă bine calificată, iar firmele au acces la facilităţile parcului industrial.

Investiţii din bugetul local, în comuna Băiţa

Damian-Dinis-_-Primar-Baita9729Băiţa – Rectificările bugetare sunt aşteptate în toate comunele judeţului Hunedoara, mai ales în acele aşezări în care autorităţile au decis să demareze unele proiecte de investiţii apelând şi la resursele de la bugetul local. Un asemenea exemplu este în comuna Băiţa, unde primarul Damian Diniş a decis să finalizeze reabilitarea drumului comunal spre satul Barbura. „Banii vor fi achitaţi în rate trimestriale, pentru că finanţarea este asigurată de la bugetul local. Din aceeaşi sursă de finanţare executăm mici lucrări la căminele culturale din satele Căinelu de Sus, Fizeşti şi Hărţăgani”, a explicat primarul comunei Băiţa.

Pe linia proiectelor finanţate în cadrul Grupurilor de Acţiune Locală, Primăria Băiţa a reuşit să obţină fondurile necesare pentru modernizarea căminului cultural şi a bazei sportive din satul Crăciuneşti, investiţia fiind evaluată la 100.000 de euro.

Drumuri comunale modernizate, la Crişcior

Ovidiu Furdui - Primar Criscior 0078Crişcior- Primăria şi Consiliul Local Crişcior au reuşit să atragă în comună finanţarea necesară pentru derularea unui nou proiect ce a fost îndeplinit cu fonduri nerambursabile oferite de Uniunea Europeană. Este cazul unei ample lucrări de investiţii care se referă la modernizarea drumurilor comunale.

„Este un proiect în valoare de 2,5 milioane euro prin care au fost modernizaţi 12 kilometri de drumuri comunale”, a declarat primarul Ovidiu Furdui. El a arătat că din finanţarea obţinută s-a mai reuşit achiziţia unui tractor şi a unei autospeciale, utilaje ce vor fi folosite la efectuarea mai multor lucrări de interes local. De asemenea, a fost realizat un centru after-school în Crişcior şi a fost dotat căminul cultural din Zdrapţi. Din totalul sumei aprobate de Comisia Europeană, administraţia locală mai are de primit o ultimă tranşă de bani, dar lucrurile sunt pe făgaşul cel bun.

Pe lista proiectelor cu finanţări obţinute din bani europeni se mai înscriu reabilitarea căminului cultural din Zdrapţi şi Centrul de informare turistică din Gurabarza, ultimul fiind realizat în proporţie de 90%.