Cei mai buni dintre cei buni în competiție

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și al Complexului Deva Mall și în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, a inițiat și a organizat, începând cu anul 2014, Concursul de cultură generală „Citești și câștigi!”.

Acest concurs a fost conceput și organizat cu scopul de a trezi interesul elevilor pentru lectură și cunoaștere, de a-i obișnui cu spiritul de competiție și fair-play. Dacă la prima ediție au luat parte doar concurenți de la colegiile/ liceele din Deva, începând cu ediția din 2015, în concurs au fost antrenați și elevi de la colegii/ licee din județ. După consumarea celor șase ediții, am decis să organizăm un concurs în care să se întreacă colegiile/ liceele aflate pe primele 12 locuri în clasamentul general al concursului județean de cultură generală „Citești și câștigi!”, clasament alcătuit pe baza punctajului obținut de echipele concurente de-a lungul edițiilor precedente. Întrecerea se va desfășura anul acesta sub genericul „Cei mai buni dintre cei buni”.

Startul acestei noi și originale ediții a concursului județean de cultură generală „Citești și câștigi!” s-a dat în ziua de 21 ianuarie 2020, ora 1300, în incinta Complexului Deva Mall, etajul 3, Salle dʼOr, când s-au tras la sorți grupele preliminare. Concursul se desfășoară în perioada mai-iunie 2020, până în luna mai elevii având o perioadă de pregătire, de studiere și aprofundare a bibliografiei alcătuite de Biblioteca Județeană din cinci domenii ale cunoașterii: Științe/Generalități, Artă/Sport, Literatură, Geografie și Istorie.

De fiecare dată, prin întrebările formulate, am dorit să deschidem calea concurenților spre domenii mai puțin sau deloc studiate la școală. Ediția din acest an, „Cei mai buni dintre cei buni”, va oferi concurenților prilejul de a studia, de a aprofunda domenii care, pentru unii, sunt mai puțin familiare. Într-adevăr, parcurgând bibliografia pe care Biblioteca Județeană a alcătuit-o, se poate observa că ea cuprinde cinci domenii ale cunoașterii, cu întrebări extrem de interesante, care vor contribui la formarea unei solide culturi generale. Astfel, concurenții vor fi provocați să răspundă la întrebări din teme precum: Cucerirea Cosmosului, Parfumuri celebre și creatorii lor, Emil Racoviță, Jocurile Olimpice, Monumente UNESCO din România, Salvador Dali, George Orwell, Mihail Sebastian. Întrebările pe teme de geografie și istorie îi vor purta pe elevi prin India și la locurile sacre ale Terrei, vor cunoaște date importante despre populațiile lumii, vor face o fascinantă incursiune în lumea arabă, vor cunoaște istoria zbuciumată și misterioasă a papilor și vor fi cuceriți de spiritul și inteligența omului politic englez Winston Churchill. Vreau să menționez că am acordat o atenție specială limbii române, corectei ei folosiri în această epocă în care degradarea acesteia a devenit un fenomen îngrijorător. De aceea, un set de întrebări va fi strict legat de ortografie, ortoepie, pentru a evita erorile frecvente din limbajul de fiecare zi.

La ediția din acest an vor fi implicate 12 colegii și licee din județul Hunedoara:

– Colegiul Național „Decebal” Deva,

– Colegiul Național „Mihai Eminescu” Petroșani,

– Liceul Teoretic „I. C. Brătianu” Hațeg,

– Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni,

– Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” Hunedoara,

– Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva,

– Colegiul Național de Informatică „Carmen Sylva” Petroșani,

– Liceul Teoretic „Avram Iancu” Brad,

– Liceul Teoretic „Traian Lalescu” Hunedoara,

– Liceul Teoretic „Silviu Dragomir” Ilia,

– Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva,

– Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani.

Cititul este condiția de bază în formarea unei culturi generale solide cu care orice tânăr trebuie să se prezinte în lume, mai ales într-o lume dinamică și în plină schimbare, precum cea în care trăim. Numai citind zi de zi, din domenii cât mai variate, tinerii pot să fie competitivi, să aibă un profil intelectual complex, să știe să navigheze, nu numai pe internet, ci și printre miile de pagini care le vor îmbogăți cunoștințele despre evenimente, personalități, curente artistice, literare etc.

Concursul nostru, așa cum este gândit și organizat, se bazează atât pe cunoștințele dobândite de concurenți la școală, cât și pe ceea ce vor afla după parcurgerea bibliografiei aferente domeniilor și temelor stabilite pentru concurs. Este o bibliografie amplă, complexă, pentru toate cele cinci domenii ce fac obiectul concursului și, dacă o vor parcurge atent, concurenții vor avea toate șansele să se bucure de împlinirea îndemnului din genericul concursului nostru: „Citești și câștigi!”.

Prin urmare, importanța acestui concurs este foarte mare, participând, elevii vor acumula multe cunoștințe care le vor fi de folos în viață, vor așeza o temelie serioasă la edificiul atât de necesar al culturii lor generale. Într-o lume în care informația se propagă mai rapid decât gândul, pentru a folosi o metaforă, a fi la curent cu multitudinea de informații din cele mai importante domenii ale cunoașterii umane este o necesitate.

Biblioteca Județeană, ca instituție de cultură a județului, ca instituție formatoare în domeniul culturii, dar și al educației, a înțeles perfect această necesitate, motiv pentru care a inițiat și organizat acest concurs de mare anvergură și cu mare impact atât în rândul elevilor, cât și al publicului larg, care va putea urmări acest concurs.

Premiile vor putea fi oferite cu sprijinul generos al Consiliului Județean Hunedoara și al unor sponsori precum: S.C. Anorom S.R.L., Banca Comercială Română, Bistro Lex Deva, Eurosport DHS S.A., Ingeco S.R.L., Magazin Fishing Center Deva, Restaurant Castelo Deva, Rom Insurance – Broker de Asigurare, S.C. Top Tech S.R.L. Deva, The Refresh Deva, Tipografia S.C. Colofon Print S.R.L. Deva. Concursul se desfășoară în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara.

Dincolo de premii, marele câștig al acestui concurs îl reprezintă cunoștințele pe care elevii participanți le vor dobândi după ce vor parcurge diverse surse de informare.

Primitoarea și eleganta Salle dʼOr din incinta Complexului Deva Mall a fost locul unde s-a dat startul acestei ediții și locul unde se vor desfășura confruntările până la marea finală.

Interesul pentru acest concurs este foarte mare, el va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a instituției și în reluare pe postul local de televiziune UNU TV, începând cu data de 5 mai, când va avea loc prima confruntare, până în data de 4 iunie, data marii finale.

Desigur, cei interesați vor putea vedea și vor putea citi informații despre acest concurs și cu ajutorul partenerilor noștri media: „Accent Media”, Antena 1 Deva, „Avântul liber”, Big FM, Click News TV, „Exclusiv în Hunedoara”, „GO Hunedoara”, „Hunedoara Liberă”, „HunedoaraMea.ro”, „Hunedoara 100%”, „Info HD”, Kapital TV, „Mesagerul Hunedorean”, „Servus Hunedoara”, „Știrile Transilvaniei”, Unu TV, „Vocea Hunedoarei”, „Vorba”, „Ziarul Exclusiv”, „Ziarul Hunedoreanului”, „Ziarul Văii Jiului”.

Chiar dacă este un concurs de cultură generală, el se va desfășura după modelul unui campionat sportiv: vor exista grupe preliminare, sferturi, semifinale, finala mică și finala mare.

Au fost puse în joc premii importante: 8 laptopuri pentru locul I, 8 trotinete electrice pentru locul al II-lea, 8 hoverboards pentru locul al III-lea, 8 perechi de role pentru locul al IV-lea, 8 locuri în Tabăra Națională de Istorie și Civilizație Dacică și Romană de la Costești (Premiul juriului), 96 de vouchere a câte o băutură răcoritoare, 96 de pachete cu cărți, trofee, diplome, precum și premii surpriză care vor fi atribuite prin tragere la sorți chiar în ziua marii finale.

Juriul concursului este asigurat de Biblioteca Județeană, el fiind format din: Ioan Sebastian Bara, manager, Luminița Mioara Vulcan, șef Serviciu Relații cu Publicul, Diana Ferencz, bibliotecar, Camelia Mestecănean, bibliotecar, Sorin Pascu, bibliotecar, Diana Trif, bibliotecar, Mihaela Țoța, bibliotecar, Daniel Oprean, analist programator.

Dorim mult succes tuturor, fie ca cei mai buni să câștige!

Cu deosebită considerație,

Manager,

Ioan Sebastian Bara

 

 

 

 

Salonul de Iarnă al artiștilor fotografi hunedoreni

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, vă invită să participați miercuri, 22 ianuarie 2020, începând cu ora 17.00, la un eveniment strâns legat de cea de-a treia ediție a Salonului de Iarnă al artiștilor fotografi hunedoreni, intitulat Obiectiv / Subiectiv.

Salonul a fost organizat de către Asociația Artiștilor  Fotografi Hunedoreni (AAFH), în colaborare cu Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, fiind o acțiune derulată sub patronajul Asociației Artiștilor Fotografi din România (AAFR), și a fost vernisat în data de 18 decembrie 2019.

În cadrul expoziției prezintă lucrări Ovidiu Rațiu, Grigore Roibu, Adrian Stoica, Alexandru Popa, Andrei Rosetti, Francisc Németh, Marius Isfan, Mihai Panaitescu, Cristian Rus, Călin Corpaciu, Cristian Resiga, Edvina Kasler, Gabriel Pădurean, Nicolae Oprea, Radu Muntean, Vasile Sârb, Horea Preja, Ioan Todor, Iulian Solda, Daniel I. Iancu, Adrian Sopincean, Gabriel Hordea, Alexandru Cozma. Obiectiv / Subiectiv mai poate fi încă vizitat.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva s-a preocupat de-a lungul timpului să promoveze artele contemporane. În această categorie intră și fotografia. Ne bucurăm să colaborăm cu AAFH și să îi sprijinim, la fel cum sprijinim și alte asociații care contribuie la înțelegerea și distribuirea artei, culturii și științei”, a declarat la vernisaj Liliana Țolaș, managerul Muzeului Civilizației Dacice și Romane.

De această dată, programul evenimentului („finisajului” expoziției) cuprinde două momente importante: lansarea catalogului, editat în memoria lui Ovidiu Rațiu, care prezintă autorii lucrărilor din expoziție, publicație pe care o vor primi gratuit toți participanții la eveniment, și o proiecție a lucrărilor membrilor AAFH, fotografii ce au fost premiate, acceptate în saloane naționale și internaționale sau publicate pe site-uri de prestigiu din lume, făcând astfel cunoscută munca fotografilor hunedoreni.

„Marcăm închiderea „Salonul de iarnă”, care este cel mai important eveniment fotografic din agenda culturală a orașului de la poalele cetății, cu o întâlnire cu fotografia la muzeu. Cu această ocazie toți cei care vor fi prezenți la acest eveniment vor vedea și asculta poveștile, spuse chiar de autorii acestora, povești care stau în spatele celor mai spectaculoase fotografii realizate și apreciate de cele importante nume în domeniul imaginii”, declară președintele AAFH, Grigore Roibu.

Spectacol de Ziua Unirii, la Hunedoara

Primăria și Consiliul Local al Municipiului Hunedoara organizează vineri, 24 ianuarie 2020, cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, un spectacol de dans și muzică populară susținut de Ansamblul de Cântece și Dansuri „Hațegana”.

Evenimentul va avea loc pe Pietonala Corvin din municipiul Hunedoara, începând cu ora 11:00 și se va încheia cu Hora Unirii la care sunt așteptați să participe toți cetățenii municipiului Hunedoara.

Mica Unire, sărbătorită la Biblioteca judeţeană

An de an, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, sărbătorește cu emoție și bucurie ziua de 24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, o zi dragă fiecărui român, oriunde s-ar afla. Mica Unire, cum mai este numită, este o sărbătoare a spiritului de frățietate al românilor, un prilej de manifestare a mândriei și a bucuriei de a fi român.

Unirea Moldovei cu Țara Românească, înfăptuită la 24 Ianuarie 1859, a fost rezultatul unor eforturi impresionante depuse de mari oameni de stat munteni și moldoveni care au dorit crearea unui stat românesc modern, un stat al românilor de pe ambele maluri ale Milcovului. Personalități de frunte, precum au fost Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Alecu Russo, au fost în centrul acțiunilor care au premers dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în Moldova și Muntenia, ca domnitor al Principatelor Unite. Această Mică Unire a fost pasul necesar ce a premers actul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia și făurirea României Mari.

Prin manifestările pe care le organizăm, dorim să ne exprimăm întreaga noastră apreciere și recunoștință față de marii patrioți români care au înfăptuit actul de la 24 ianuarie 1859, să dăm dovada faptului că nu ne uităm eroii și știm să ne prețuim istoria.

Pentru noi, hunedorenii, Mica Unire are o semnificație aparte, dat fiind că la Deva s-a oprit pentru o noapte, în anul 1866, Alexandru Ioan Cuza în drumul său spre exil. A poposit aici, într-un hotel din centrul orașului, iar imobilul are o placă memorială ce consemnează acest lucru important pentru locuitorii Devei și ai județului Hunedoara.

Așa cum facem întotdeauna, și în acest miez de ianuarie 2020 vom organiza momente de profund spirit patriotic menite să celebreze Unirea Principatelor Române de la 24 Ianuarie 1859. Ne vor fi alături prieteni ai bibliotecii de toate vârstele, toți cei care simt românește și prețuiesc istoria poporului nostru.

Astfel, în ziua de 23 ianuarie, la ora 1045, ne vom aduna în fața statuii lui Traian  unde vor veni elevi de la colegiile și liceele din Deva și, cu mic cu mare,  sub faldurile tricolore ale zecilor de drapele naționale, vom porni pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 spre bibliotecă.

La ora 1100 ne vom opri în fața plăcii comemorative de pe clădirea Casei Județene de Asigurări de Sănătate Hunedoara, locul hotelului în care a poposit Alexandru Ioan Cuza la 14 februarie 1866, unde se va depune o jerbă în memoria domnitorului Unirii de la 24 ianuarie.

Coloana va intra apoi în curtea Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, împodobită cu steaguri tricolore. Vom fi întâmpinați de binecunoscutele acorduri ale Horei Unirii, ne vom da mână cu mână într-o impresionantă Horă a Unirii.

Urmează apoi, în Sala de Lectură a Bibliotecii și la Secția Împrumut Carte pentru Copii, o evocare a Unirii de la 24 Ianuarie 1859 și a personalității lui Alexandru Ioan Cuza, Domnul Unirii, acțiune la care vor lua parte elevi din ciclul primar. Ca de obicei, în finalul prezentării, vor fi adresate întrebări celor prezenți din subiectul evocat, răspunsurile corecte fiind recompensate cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Tot aici va fi amenajată și o expoziție de carte cu tematica Unirii de la 1859, cărțile făcând parte din patrimoniul Bibliotecii Județene.

Și în acest an, așteptăm Ziua Unirii Principatelor Române cu emoție și bucurie și o vom serba cu tot respectul cuvenit marilor sărbători ale poporului român.

Eminescu cel veșnic

În fiecare an, seria manifestărilor cultural-educative organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, se deschide cu o emoționantă evocare a lui Mihai Eminescu. De Ziua Culturii Naționale, ziua în care acum 170 de ani venea pe lume „Luceafărul poeziei românești”, biblioteca noastră a organizat din nou o activitate culturală menită să cinstească personalitatea și opera lui Mihai Eminescu.

Anul acesta, manifestările dedicate lui Eminescu le-am înscris sub semnul binecunoscutului vers Tot mai citesc măiastra-ți carte, dintr-o emoționantă poezie semnată de Alexandru Vlahuță, poezie dedicată poetului nostru național.

Cu acest prilej, am oferit iubitorilor de poezie eminesciană un florilegiu de momente artistice inspirate din creația marelui poet.

Și în acest an, prin întregul program pe care l-am alcătuit, am dorit să-l simțim și mai aproape de inimile noastre pe Mihai Eminescu, ne-am încredințat o dată în plus de actualitatea creației eminesciene, am dorit să-i aprofundăm opera și, așa cum spunea Tudor Arghezi, „să ne aducem pururi aminte de Eminescu”.

Publicul care a luat parte la omagierea lui Eminescu s-a bucurat de un  program bogat, variat, cu momente menite să-l prezinte pe poet sub multiplele fațete ale personalității sale copleșitoare.

Manifestările dedicate memoriei lui Mihai Eminescu au avut drept punct de pornire recitalul poetic-muzical susținut de oaspeții noștri, membrii Fundației Rock Filarmonica Oradea (Alexandrina, Iuliana și Florian Chelu Madeva), care ne-au încântat cu piese muzicale inspirate din poezia eminesciană. Mihai Eminescu a fost adus în lumină, sub formă muzicală, în trei forme diferite de exprimare artistică. În primul calup au fost interpretate compoziții muzicale originale în mai multe traduceri pe versurile poetului: rusă, italiană, franceză, spaniolă și engleză. În al doilea calup au fost interpretate sonete muzicale, compozițiile pe două măsuri din Bach. Iar în al treilea calup au fost interpretate două romanțe cunoscute de toți românii, Mai am un singur dor fiind redată, în premieră, în limba ebraică.

A urmat concursul organizat pentru elevii de la colegiile și liceele din Deva, pe subiecte legate de viața și creația lui Eminescu, concurs desfășurat sub genericul Eminescu – Muntele fără poteci, sintagmă a cărei paternitate aparține scriitorului Gligor Hașa, iubitor și bun cunoscător al creației eminesciene.

La concurs au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.

Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din: Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene, Luminița Vulcan, șef Serviciul Relații cu Publicul, și Mihaela Țoța, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe, aparținând colegiilor/ liceelor din Deva:

Locul I: Colegiul Național „Decebal” Deva

Locul II: Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Locul III: Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.

În încheierea manifestărilor dedicate lui Eminescu, publicul prezent a putut viziona bogata colecție bibliofilă a Deliei Alic, pasionată de personalitatea și creația lui Eminescu. Cu vechea ei dragoste față de Eminescu, omul și scriitorul Delia Alic a adunat, de ani buni, sute de volume cu tematică eminesciană, de la cărți de poezie la lucrări de critică literară, lucrări pe care ni  le-a prezentat în detaliu.

Și de această dată, manifestarea dedicată lui Eminescu ne-a demonstrat că, oricât de greu ne-ar încerca viața, oricâte neîmpliniri am avea, versul lui Eminescu ne este întotdeauna leac și refugiu, în scrierile lui găsim izvor de înțelepciune, găsim reazemul de care avem nevoie ca să avem mereu fruntea sus.

Ne-am bucurat, în acest miez de ianuarie, de un public numeros, animat de dragostea pentru creația lui Eminescu și, mai ales, dragostea pentru poezia eminesciană pe care noi toți o purtăm în suflete.

Pentru noi, Eminescu este actual, versul său este nemuritor. Ne aducem mereu aminte de Eminescu și, așa cum atât de plastic a spus poetul Alexandru Vlahuță, îi citim neîncetat „măiastra carte”.

Ne-am bucurat împreună de minunatul univers eminescian și ne-am umplut inimile cu nemuritoarele versuri ale poetului nostru național.

O nouă enigmă a dinozaurilor, elucidată de paleontologi

Un nou studiu, publicat recent în revista de specialitate Papers in Palaeontology, oferă un răspuns definitiv, oarecum surprinzător, în legătură cu identitatea unui tip enigmatic de coji de ouă fosile, prin utilizarea unei tehnici de investigație inovatoare.

Studiul a fost realizat de o echipă internațională de specialiști coordonată de Seung Choi de la Seoul National University (Coreea de Sud) și care îi include pe Yuong-Nam Lee de la aceeași instituție, alături de Miguel Moreno-Azanza (Universidade Nova de Lisboa; Museu de Lourinhã, Portugalia), Zoltán Csiki-Sava (Universitatea din București) și Edina Prondvai (Ghent University, Belgia, în prezent membră a Grupului de Cercetare în Paleontologie MTA-MTM-ELTE, Ungaria).

Echipa de cercetători a reușit să stabilească adevărata identitate a unui tip special de coji de ouă fosile, tip numit Pseudogeckoolithus, de la sfârșitul perioadei cretacice (de acum 85 până la 66 de milioane de ani). De câteva zeci de ani, aceste coji de ouă au pus în încurcătură paleontologii europeni.

Cojile de ou de tip Pseudogeckoolithus sunt larg răspândite în tot sudul Europei, și apar izolat și în nordul Africii. În România, ele sunt abundente în depozitele fosilifere cu resturi de dinozauri din Bazinul Hațeg, din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului. Aceste coji sunt foarte subțiri (au grosimea mai mică de o treime de milimetru). În timp ce unele dintre caracteristicile lor microstructurale amintesc de cojile ouălor unor dinozauri carnivori(așa-numitele theropode), alte caracteristici sunt asemănătoare cu cojile de ouă ale actualelor șopârle gecko. Mai mult, aceste coji fosile prezintă o ornamentație unică alcătuită din mici noduri dispersate, ceea ce reprezintă o nouă similitudine cu cojile unor specii actuale de gecko. Ca atare, astfel de fosile erau deseori denumite simplu, de către cercetători, coji de tip ‘geckoid’.

“Aceste coji ofereau indicii contradictorii despre asociațiile de fosile ale Europei de la sfârșitul Cretacicului. Datorită asemănărilor marcante cu cojile de ouă ale șopârlelor gecko actuale, Pseudogeckoolithus era deseori interpretat drept o dovadă a prezenței unor gecko primitivi în arhipelagul de insule tropicale ce se întindea peste sudul Europei către sfârșitul erei dinozaurilor” afirmă Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, unul dintre co-autorii acestui studiu.

Pentru a clarifica identitatea animalului ce depunea ouăle de tip Pseudogeckoolithus, echipa a investigat astfel de coji de ouă de tip ‘geckoid’ descoperite în România (provenind din Geoparc, dar și din Depresiunea Transilvaniei, din apropierea localității Sebeș, jud. Alba), Ungaria și Spania. Printr-o tehnică de investigație inovativă, numită Analiză de Difracție prin Retrodifuzie de Electroni (Electron Backscatter Diffraction – EBSD), echipa a urmărit identificarea alcătuirii cristalografice de detaliu a acestor coji, și compararea cu cea a cojilor de ouă de gecko, precum și cu a celor de păsări sau de mici dinozauri prădători, strămoși ai păsărilor, așa-numitele maniraptore.

“Azi cunoaștem destul de clar faptul că ouăle de gecko au o alcătuire cristalografică complet diferită de cea de dinozauri sau păsări. Așa că am decis să comparăm aspectul cristalografic al lui Pseudogeckoolithus cu cel a cojilor de ouă de gecko, de păsări moderne, dar și de mici dinozauri prădători, pentru a clarifica definitiv enigma oferită de Pseudogeckoolithus” apreciazăSeung Choi, care a studiat în prealabil atât ouă de gecko, cât și de dinozauri prădători, folosind aceeași metodă de investigație.

Într-adevăr, rezultatele studiului au confirmat că Pseudogeckoolithus, cu o creștere a cristalelor ce progresează dinspre interiorul spre exteriorul cojii, are o alcătuire cristalografică fundamental diferită de cea a cojilor de ouă de gecko actual, la care creșterea cristalelor are loc dinspre suprafața înspre interiorul cojii.De fapt, cojile de Pseudogeckoolithus prezintă o cristalografie tipică păsărilor și strămoșilor lor maniraptorani, dintre care face parte și fiorosul Velociraptor, celebrul personaj negativ din filmul Jurassic Park.

“Cojile de Pseudogeckoolithus sunt atât de subțiri și de fragile, încât în mod normal este dificil să găsim fragmente suficient de bine conservate care să prezinte toate trăsăturile tipice pentru cojile de ouă de theropode, cum ar fi prezența unor strate cu cristale aranjate diferit. Totuși, EBSD ne-a permis să identificăm astfel de structuri chiar și în coji mai prost conservate, confirmând că Pseudogeckoolithus nu aparține unor șopârle gecko. Ca atare, am eliminat dovezi care să sugereze – cum erau ele interpretate anterior – că gecko au fost prezente din abundență în Europa în Cretacicul târziu” considerăMiguel Moreno-Azanza de la Universidade Nova de Lisboa și Museu de Lourinhã. “Afinitățile ambigue ale lui Pseudogeckolithus au fost deja remarcate de Nieves López-Martínez și Monique Vianey-Liaud, care au identificat pentru prima dată astfel de coji în 1997. Ca atare, ele au clasificat cojile ca fiind de tip dinozaurian, deși le-au denumit ‘ouă pietrifiate de tip gecko’ – asta înseamnă Pseudogeckoolithus în traducere. Acum, tehnici noi de investigație ne-au permis să dovedim că observații lor inițiale erau corecte – aceste coji provin de la ouă depuse de dinozauri”, adaugă acesta.

De fapt, distribuția trans-europeană a cojilor de Pseudogeckoolithus sugerează prezența comună a unor dinozauri prădători de talie mică, asemănători păsărilor, în Europa Cretacicului târziu. “Răspândirea largă a cojilor de ouă de tip Pseudogeckoolithus este remarcabilă. Acestea apar practic peste tot în arhipelagul Cretacicului târziu, indiferent de poziția geografică, tipul de mediu sau vârsta precisă a rocilor. Ținând cont de abundența acestor coji, acum ne putem imagina ușor numeroase cete de mici dinozauri prădători, acoperiți de pene, care populau aceste insule tropicale, chiar dacă resturile lor fosile sunt foarte rare sau chiar lipsesc pe alocuri” explică Zoltán Csiki-Sava semnificația rezultatelor studiului.

În mod surprinzător, Pseudogeckoolithus prezintă numeroase caracteristici comune cu cojile de ouă de megapode, păsări moderne care nu își clocesc ouăle, ci le depun în movilițe construite din vegetație și sol. În interiorul acestor movilițe, în timp, materia organică intră în fermentație, producând în felul acesta căldura necesară pentru incubarea ouălor. Atât Pseudogeckoolithus cât și ouăle de megapode au coaja subțire, prezintă mici pori în formă de pâlnie pentru respirația embrionului și au o ornamentație formată din mici noduri dispersate pe suprafața oului – o combinație de caractere altfel extrem de rar întâlnită la păsările moderne. “Pe baza acestor trăsături, dar și a subțirimii cojilor, se poate concluziona că ouăle de la care provin fragmentele nu erau mai mari decât cele ale ciorilor (~ 3×4 cm) și erau depuse în cuiburi-movilă construite din vegetație. Totuși, animalele-mamă erau mai mari decât ciorile actuale, fiind probabil de dimensiunea unor găini, pentru că bazinul dinozaurilor avea un canal pelvian mai îngust, și deci puteau depune ouă relativ mai mici, comparativ cu păsările moderne” spune Edina Prondvai.

 “Acest studiu demonstrează convingător de ce și în ce fel metode analitice moderne și sofisticate devin din ce în ce mai importante în paleontologie. Acestea permit nu numai identificarea unor fosile chiar și atunci când metodele tradiționale nu funcționează, dar aruncă și o lumină nouă asupra distribuției, modului de viață și evoluției acestor viețuitoare demult dispărute” concluzionează Seung Choi, autorul principal al studiului.

Articolul care prezintă acest studiu poate fi accesat la adresa:https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/spp2.1294

Explicațiile fotografiilor:

Foto 1: Reconstituirea modului de cuibărit al maniraptorelor cu ouă de tip Pseudogeckoolithus

Sursa: © Julius T. Csotonyi (Canada)

Foto 2: Răspândirea teritorială a cojilor de Pseudogeckoolithus, și analiza comparativă EBSD a acestora cu coji de ouăde gecko, respectiv pasăre

Sursa: Autorii studiului

Ziua Culturii Naţionale – 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.

15 ianuarie – Ziua lui Mihai Eminescu: în fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei românești” ajunge la inimile celor care îl omagiază. Anul acesta se împlinesc 170 de ani de la nașterea celui mai mare poet român, care, chiar dacă îl trecem cu vederea de-a lungul anului, se face simțit prin poemele cunoscute.

Are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul” și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri. Nu este român care la școală nu a învățat măcar o poezie de Eminescu sau vreun îndrăgostit care nu a putut alege vreun poem al poetului, pe care să-l recite iubitei.

Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”, „Lacul”, „Revedere”, „Pe lângă plopii fără soț”, dar și altele care cu siguranță au rămas în memoria oricărui iubitor de poezie și nu numai.

***

Pe data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani a venit pe lume cel de-al șaptelea copil, din cei 11, ai căminarului Gheorghe și Ralucăi Eminovici, Mihai Eminescu (născut Mihai Eminovici).

Își petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Aceste momente le evocă și în poeziile „Fiind băiet…” sau „O, rămâi”.

Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi și termină clasa a IV-a, fiind al cincilea elevi din cei 82 de colegi. După terminarea claselor primare face două clase de gimnaziu și părăseşte şcoala în 1863. Revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866.

Se angajează ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani, la tribunal şi primărie și mai pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.

Anul 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. Astfel că, în luna ianuarie a anului 1866, când moare profesorul de limba română, Aron Pumnul, elevii scot o broşură, „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti”, în care apare şi poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” semnată Mihai Eminovici.

La 25 februarie / 9 martie pe stil nou debutează în revista „Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aş avea”. Iosif Vulcan este cel care îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai târziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” încă cinci poezii.

Din 1866 până în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti. În acești ani a vrut să aibă contact direct cu poporul, limba, obiceiurile şi realitatea românească.

A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu-şi duce la capăt proiectul și ajunge sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali, apoi la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte pe Ion Luca Caragiale.

Continuă să publice în „Familia”, scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman ,”Geniu pustiu”, rămase în manuscris și face traduceri din germană.

Între 1869 şi 1862 este student la Viena unde urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi.

Activează în rândul societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici, o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle și începe colaborarea la „Convorbiri Literare”. Tot în această perioadă debutează ca publicist în ziarul „Albina” din Pesta.

Între 1872 şi 1874 este student la Berlin, iar Junimea îi acordă o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene.

Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. Director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui și redactor la ziarul „Curierul de Iaşi “ sunt activitățile poetului la Iași.

Continuă să publice în „Convorbiri Literare” și devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură și necazuri în familie, i-au murit mai mulți frați și își pierde și mama.

S-a îndrăgostit de Veronica Micle, poetă cunoscută oamenilor întocmai pentru iubirea care a legat-o de Mihai Eminescu.

În 1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul „Timpul“. Desfăşoară o activitate publicistică și aici i se ruinează sănătatea. În 1833 scrie și marile lui poeme, „Scrisorile” și „Luceafărul”.

În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut pe lîngă Viena. În decembrie îi apare volumul „Poezii” , cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu).

Mihai  Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 (15  iunie, în zori – ora 03.00) în casa de sănătate a doctorului Şuţu. E înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori.

După 129 de ani de la moartea poetului, încă nu se știe motivul pentru care s-a stins din viață. Mihai Eminescu a fost internat într-un centru de sănătate, înainte să moară, pe motiv că ar fi înnebunit.

Cu timpul s-a arătat că diagnosticele puse de anumiţi medici erau fanteziste şi nu se bazau pe simptome adevărate. Atât familia, cât şi Veronica Micle nu au primit nicio informaţie despre starea de sănătate a poetului. Și totuși i s-a pus diagnosticul “ciudat” de sifilis (se pare că Eminescu nu manifesta simptomele proprii bolii), iar pentru că la vremea respectivă nu exista un tratament concret împotriva acestei boli, medicii din ospiciu l-au trecut pe un tratament-şoc pe bază de mercur.

Tratamentul i se administra regulat, în ciuda faptului că era cunoscută drept o substanţă toxică, chiar şi în doze foarte mici. De la prima “îmbolnăvire” şi până la data decesului, viaţa lui Eminescu a însemnat un nefericit drum spre ospicii, după bunul plac al celor din ţară şi din afară, care îi doreau răul.

Poetul George Călinescu a scris despre moartea poetului: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota în jurnalul său: “Astăzi a murit Eminescu, în institutul de alienaţi, de o embolie”. Luceafărul poeziei româneşti, poetul nepereche…”.

Unul dintre cei mai mari români murea “în cea din urmă mizerie”, după cum anunţa sora sa, Harietta. Dr. N. Tomescu, unul dintre medicii care s-a ocupat de Eminescu nota în unul din jurnalele sale: “Oricum ar fi, sfârşitul total nu părea iminent, căci el se nutrea bine, dormea şi puterile se susţineau cu destulă vigoare. Un accident (n.r. – Eminescu a fost lovit în cap cu o piatră de către un pacient nebun) însă de mică importanţă a agravat starea patologica a cordului şi a accelerat moartea”. Tot medicul Tomescu nota după autopsie: “Eminescu n-a fost sifilitic… Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce şi intensă a facultăţilor sale intelectuale”.

Prezența lui Mihai Eminescu în Alba Iulia, în urmă cu 152 de ani, este strâns legată de îndelunga sa şedere la Blaj, mai-septembrie 1866. Este perioada în care Școlile româneşti din Blaj erau cele mai „înalte” din Transilvania. Cursurile lor erau urmate, deopotrivă, de elevi şi studenţi greco-catolici şi ortodocşi, printre care mulţi din Alba Iulia şi satele din jurul ei. A locuit cu mai mulţi dintre elevii şi studenţii blăjeni, care i-au oferit modestele lor „cvartire” (găzduire), ca şi tradiţionalele lor mese, Eminescu le asculta cu interes discuţiile, intervenind destul de rar şi numai în domeniile în care era “expert”.

Din aceste prelungite discuţii, cele mai multe petrecute în serile şi nopţile de primăvară-vară, a putut să afle Eminescu şi alte date şi informaţii, unele de amănunt, despre Alba Iulia şi rolul ei jucat în istoria naţională de până atunci. În fond, era vorba de una dintre cele mai importante localităţi din Transilvania, situată la doar 40 de km de Blaj.

În Alba Iulia, una dintre cele mai bune școli îi poartă numele marelui poet, Școala Generală Nr. 7 „Mihai Eminescu”, iar pe Aleea Scriitorilor stă la loc de cinste bustul acestuia. Are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul” și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri.

Pe data de 15 iunie 1889, marele naționalist și poet român a murit în casa de sănătate a doctorului Șuțu. După 125 de ani de la moartea sa încă nu se cunoaște cauza morții poetului, Mihai Eminescu./www.alba24.ro

Curs gratuit de inițiere în contabilitate la Biblioteca Județeană

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva își adaptează activitățile în funcție de necesitățile unor categorii tot mai largi de utilizatori. De aceea, Biblioteca Județeană organizează o serie de acțiuni și oferă servicii într-o gamă diversificată, orientate în principal către tinerii noștri utilizatori, pe care îi invităm să ia parte la acestea.

Pe lângă serviciile cu care ne-am obișnuit utilizatorii (împrumut de cărți pentru copii și adulți în limba română și în limbi străine; împrumut de CD-uri cu muzică și DVD-uri cu desene animate, filme artistice și documentare; accesul la presa locală și națională; consultarea legislației la zi; bibliografii la cerere și acces la internet), în perioada care urmează vom organiza gratuit următorul curs destinat utilizatorilor:

  • Cursul „Contabil – COR 331302” (curs de inițiere în contabilitate pentru studii medii) – 14 locuri – care se va desfășura zilnic (luni-vineri), în perioada 2 martie – 27 martie 2020, între orele 800 și 1600. Înscrierile se fac la Secretariatul instituției, de luni până joi, între orele 830 și 1600, vineri între orele 830 și 1330, în perioada 20.01.2020 – 21.02.2020. Actele necesare pentru înscriere sunt: carte de identitate, diplomă de absolvire a liceului sau diplomă de bacalaureat, certificat de naștere, certificat de căsătorie (copii).

Cursul este autorizat de către Comisia de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională, iar absolvenții vor primi diplomă de absolvire.

Cursul este organizat de Centrul de Formare Profesională al Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, durează 4 săptămâni și se adresează absolvenților de liceu de orice vârstă, interesați să cunoască noțiuni elementare de contabilitate care îi pot ajuta să profeseze în contabilitate primară, contabilitate de gestiune și financiară. De asemenea, acest curs poate deschide calea spre înscrierea în CECAR (Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România), pentru a deveni contabil autorizat (independent) sau pentru a înființa și gestiona eficient propria afacere, în orice domeniu de activitate.

Binecuvântare de lucrări la biserica parohiei Petrila-Lonea

În Duminica după Botezul Domnului, 12 ianuarie 2020, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a slujit în biserica „Sfânta Mare Muc. Varvara” a parohiei Petrila-Lonea, Protopopiatul Petroșani.

Cu acest prilej a săvârșit o slujbă de binecuvântare a lucrărilor efectuate pentru renovarea sfântului locaș, după care a oficiat Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. În timpul acesteia, la momentul potrivit, Părintele diacon Sorin Dănău a fost hirotonit preot pe seama parohiei „Adormirea Maicii Domnului” – Sulighete din Protopopiatul Brad.

În cuvântul de învățătură rostit Preasfinția Sa a vorbit despre povățuirea adresată chiar de către Mântuitorul Iisus Hristos la începutul propovăduirii Sale, citită în această Duminică la Sfânta Evanghelie, de a avea în permanență o stare de pocăință, pentru a dobândi Împărăția Cerurilor.

La finalul slujbei, pentru activitatea pastoral-misionară desfășurată în mijlocul credincioșilor încredințați spre păstorire, Preotul paroh Marius Herța a fost hirotesit iconom-stavrofor.

După Sfânta Liturghie, Preasfințitul Părinte Episcop Gurie a săvârșit Taina Sfântului Botez pentru pruncul Constantin, fiul preotului paroh.

Eminesciana – eveniment dedicat împlinirii a 170 de ani de la nașterea poetului nostru național

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează și în acest an, pentru toți cei care îl iubesc pe Mihai Eminescu, manifestări speciale cu prilejul împlinirii la data de 15 ianuarie, a 170 de ani de la nașterea poetului nostru național. Evenimentele se vor desfășura sub semnul binecunoscutului vers Tot mai citesc măiastra-ți carte, dintr-o emoționantă poezie semnată de Alexandru Vlahuță.

Așa cum facem în fiecare an, în ziua de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, oferim iubitorilor de poezie eminesciană un florilegiu de momente artistice inspirate din creația marelui poet.

Și în acest an, prin întregul program pe care l-am alcătuit, dorim să-l simțim și mai aproape de inimile noastre pe Mihai Eminescu, ne vom încredința o dată în plus de actualitatea creației eminesciene, vom dori să-i aprofundăm opera și, așa cum spunea Tudor Arghezi, „să ne aducem pururi aminte de Eminescu”.

Publicul care va lua parte la omagierea lui Eminescu se va bucura de un  program bogat, variat, cu momente menite să-l prezinte pe poet sub multiplele fațete ale personalității sale copleșitoare.

Manifestările dedicate memoriei lui Mihai Eminescu se vor desfășura după programul alăturat, un program pe care l-am alcătuit cu speranța că va fi atractiv și îi va îmbogăți spiritual pe toți cei care vor fi prezenți în această zi atât de importantă pentru noi.

Ora 1000 – Deva Mall, etajul 3, Salle d’Or:

  • Evocarea poetului național;
  • Recital muzical Eminescu multilingv & Sonet, susținut de Alexandrina, Iuliana și Florian Chelu Madeva, membri ai Fundației Rock Filarmonica Oradea:

 

  1. Eminescu multilingv:

Și dacă… / А если…

La steaua… / Vers l’étoile…

Pe gânduri ziua… / Di giorno impensierito…

Când însuși glasul / Entonces

Sătul de lucru… / Very with toyle…

 

  1. Sonetele:

Ai noștri tineri…

Maria Tudor

Democrația

Coborârea apelor

Sonet satiric

Răsai asupra mea…

 

  1. Romanțele:

Mai am un singur dor / משאלה אחת בלבד יש לי

Pe lângă plopii fără soț…

Ora 1300 – Deva Mall, etajul 3, Salle d’Or:

– „Eminescu – Muntele fără poteci”, concurs între elevii de la colegiile și liceele din Deva pe subiecte legate de viața și creația marelui nostru poet;

– Expoziția de carte „Eminescu”, organizată pe baza colecției bibliofile a doamnei Delia Alic, posesoarea uneia dintre cele mai bogate colecții de carte cu tematică eminesciană, ce cuprinde volume publicate în țară și străinătate.

Castelul Corvinilor a depăşit pragul de 400.000 de vizitatori

Castelul Corvinilor din Hunedoara a depăşit pragul celor 400.000 de vizitatori în anul 2019, cu aproape 50.000 de turişti mai mulţi decât în anul 2018. Autorităţile locale au apreciat că această creştere se datorează evenimentelor care se organizează în mod constant în incinta sau în împrejurimile acestui monument istoric.

„În fiecare an, numărul de vizitatori la Castelul Corvinilor a crescut. Dacă în 2018 au trecut pragul monumentului medieval 354.044 de vizitatori, în 2017, monumentul istoric a fost vizitat de 333.334 de persoane. Cu o săptămână înainte de finalul anului 2019, Castelul a întâmpinat vizitatorul cu numărul 400.000”, a informat Primăria Hunedoara.

Având în vedere faptul că în 2019 castelul a intrat în restaurare, cu un proiect în valoare de cinci milioane de euro, administraţia castelului se aşteaptă ca după finalizarea acestor lucrări, numărul turiştilor să crească şi mai mult.

Colindele – trăiri sufleteşti, lecţii care cheamă la rugăciune şi iubire între oameni

… Simțim încă bucuria Crăciunului, care a fost o adevărată zi a reculegerii, sărbătoare a păcii și credinței strămoșești.

A fost o zi a colindelor, a cântecelor de slavă, de cântare îngerească și chemare la pace și iubire între oameni.

În acest context, corul „ANASTASIS” din cadrul Bisericii ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” din Deva, condus de Paul CLADNI, a interpretat frumoase colinde creștinești, poposind în diferite locații, printre care Biserica de care aparține, mănăstirea Dumbrava (Alba), Episcopia ortodoxă din Gyula (Ungaria), la Familia Regală (Săvârșin) și nu în ultimul rând în localitatea Cinciș-Cerna (de unde redăm câteva imagini).

Paleta bogată de colinde a oferit auditoriului adevărate trăiri sufletești, lecții care cheamă la pocăință, rugăciune, înțelepciunea religiei ortodoxe mântuitoare – reazem și trăire a vieții – dar și la închinare în fața altarului credinței specifică modelului de oameni care tind spre asemănarea cu Dumnezeu.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș

Botezul Domnului: Preasfințitul Părinte Episcop Gurie a slujit la Catedrala Episcopală din Deva

Luni, 6 ianuarie 2020, în ziua praznicului Botezului Domnului, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a săvârșit Sfânta Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare la Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Deva, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de către corala „Sfântul Ierarh Nicolae” dirijată de către Părintele Arhidiacon Daniel Balea.

Preasfinția Sa a rostit și cuvântul de învățătură, despre rânduiala specială prin care este sfințită Aghiasma Mare de praznicul Arătării Domnului, dar și despre modul de folosire a acesteia de către credincioși.

După rânduială, slujba Aghiasmei Mari a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Episcop Gurie, împreună cu soborul slujitor, în curtea lăcașului de cult, unde au fost pregătite vasele cu apă pentru sfințire./www.episcopiadevei.ro

Crucea Episcopiei Devei și Hunedoarei pentru clerici, decernată Părintelui Petru Costa

În prima zi a Anului Nou 2020, miercuri, 1 ianuarie, când în Biserica Ortodoxă se prăznuiește Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului și Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, la biserica „Nașterea Maicii Domnului” și „Sfinții Martiri Brâncoveni” din Deva, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Preasfinția Sa a rostit și cuvântul de învățătură, despre importanța prezenței la slujbele Bisericii, deoarece Cel ce vrea să-L întâlnească pe Dumnezeu trebuie să meargă pe cărarea pe care au mers sfinții și drepții dinaintea noastră, iar această cărare este luminată și arătată de către Biserică. În încheierea cuvântului, arhipăstorul hunedorean le-a urat celor prezenți „La mulți ani!” cu multe împliniri duhovnicești.

La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Episcop Gurie a oferit Crucea Episcopiei Devei și Hunedoarei pentru clerici Părintelui Petru Costa, Protopopul Devei, pentru activitatea desfășurată, atât în plan pastoral-misionar, cât și administrativ.