Tradiţii şi superstiţii de 1 Martie. Semnificaţiile mărţişorului, simbol al primăverii

Micul simbol al primăverii, legat cu fir împletit roșu și alb, purtat în piept sau la mână de către fete și femei are o istorie veche pe aceste tărâmuri și este menit să facă trecerea dinspre iarnă spre primăvară.

Credinţele româneşti străvechi investesc mărţişorul cu puteri deosebite. Mărţişorul este asemenea unui talisman, ce poartă noroc.

Prima a zi a lunii martie aduce cu sine o serie întreagă de obiceiuri și tradiții de Mărțișor, o sărbătoare închinată înnoirii timpului în pragul primăverii. La baza acestei cutume românești stă o gamă întreagă de simboluri referitoare la tranziția anotimpurilor și la ritualurile de atragere a norocului pentru anul în curs.

În calendarul vechi, 1 Martie marca începutul unui Nou An. Mărțișorul, o podoabă de mici dimensiuni cu șnur alb-roșu, a fost creat cu rol de talisman menit să poarte noroc și să însoțească urările de dragoste, sănătate, bucurie și bunăstare. Încă de pe timpul romanilor, venirea primăverii era un prilej de cinstire a zeului Marte, stăpânul forțelor naturii și al agriculturii.

În vechime, pe data de 1 martie, mărțișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor și tinerilor – fete și băieți deopotrivă. Șnurul de mărțișor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu, sau în alb și negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Șnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept.

El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruință ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireșii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărțișorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negrețele și dă-mi albețele”.

Mărțișor se numește însă și cadoul făcut de 1 martie. În ceea ce privește modul de confecționare, mărțișorul ține de tradiția Dochiei. Acesta este făcut din două fire colorate și răsucite, simbolizând iarna și vara, de care se agață o monedă de aur, argint sau din alt metal. După unele informații etnografice, în vechime șnurul se împletea din lână albă și neagră, fără să mai fie înnobilat cu monede sau, în condițiile contemporane, cu obiecte artizanale.

Șnurul reprezenta „funia anului” care împletea zilele celor două anotimpuri de baza, iarna și vara. Toate tradițiile despre Dochia întăresc ideea ca romanii au avut un an structurat pe eterna opoziție a contrariilor: lumina – întuneric, vara – iarna, cald – frig, fertilitate – sterilitate, viata – moarte. În legendele Dochiei sunt amintite, aproape fără excepție, vara și iarna. De altfel, simbolul anotimpului cald erau fragii care se coc vara și nu primăvara.

De ce este bine să porți mărțișor toată luna?

Mărțișorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoși și curați ca argintul la venirea primăverii.

În unele zone, copiii purtau mărțișorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că și copilului îi va merge bine în viață. În alte cazuri, mărțișorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb și curat ca florile acestor arbuști.

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțişorul de pom, aceasta se va împlini.

La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțişoare. În Transilvania, mărțișoarele se atârnă de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.

Care sunt originile mărțișorului

La originile mărțișorului a stat o monedă de aur sau de argint, după alte surse, la care se atașa o sfoară făcută din două fire răsucite, una roșie și alta albă ( sau alb și negru), ce semnificau lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii și care era purtată în general de persoanele sensibile (copii și fetele tinere). Exista credința, conform căreia, această amuletă aducea noroc și fericire.

Dacă prinzi şnurul la încheietura mâinii, ai grijă să îl închei într-un nod. Nodul este înzestrat cu funcţie protectoare şi, în perioada în care porţi firul de mărţişor, are puterea de a ţine răul departe de ţine. La rândul lor, împletiturile te feresc şi ele de ghinion şi împrejurări nefavorabile.

În perioada 1-9 martie se aleg şi Babele pentru a vedea cum îţi vor fi zilele în anul respectiv. Legende străvechi ne spun că de zilele Babelor, baba Dochia obişnuieşte să toarcă şi să îşi scuture cele nouă cojoace, unul câte unul, în fiecare din cele nouă zile.

În zonele din Ardeal, femeile nu trebuie să lucreze cu fusul cât timp durează “Babele” pentru a nu atrage asupra lor mania şi blestemele Babei Dochia.

În anumite zone bucovinene sau zone ale Moldovei, se mai păstrează şi astăzi un obicei frumos: persoanele de sex feminin trebuie să poarte la gât, agăţate de un şnur în roşu şi alb, monede de aur sau de argint.

În vremurile de odinioară însă, această moneda trebuia purtată timp de 12 zile după care era folosită pentru a cumpără o felie de brânză albă, dulce şi frumoasă. Astfel, faţă care a purtat acea moneda drept mărţişor avea să fie dulce şi frumoasă tot timpul anului.

Totodată, tenul sau rămânea luminos şi neted pentru o perioada îndelungată de timp.

Şi astăzi, în anumite zone ale ţării, datina spune că mamele trebuie să prindă la mâna copilului sau la gât o moneda de argint. Copilul care va purta acest mărţişor va fi precum argintul: curat şi sănătos, fiind ferit de friguri totodată. Mamele care agaţă mărţişorul în pieptul copilului sau la încheietura mâinii trebuie să se ferească să nu fie văzute de femeile însărcinate. Ori altfel, copilul care se va naşte va avea un semn pe chipul său.

Gestul dăruirii mărţişorului este încărcat şi el de sacralitate şi semnificaţii. A dărui un mărţişor cu inima curată unei persoane la care ţii cu adevărat înseamnă, conform anumitor credinţe din bătrâni, să îndupleci soarele să-ţi dea sănătate, frumuseţe, veselie, poftă de viaţă, iubire. În acelaşi timp, gestul bărbaţilor de a înmâna mărţişoare femeilor este de fapt un îndemn la armonie, uniune şi bună înţelegere. /www.alba24.ro

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.