Viorel Salan: “Statul român a făcut o afacere păguboasă vânzând Termocentrala de la Mintia”

Termocentrala de la Minitia a fost închisă şi privatizată în plină criză energetică. Au rămas în urmă doar regrete şi promisiuni vagi de redeschidere. În legătură cu acest subiect am dorit să aflăm şi părerea deputatului PSD Viorel Salan, secretarul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul securităţii naţionale.

– Cum a răspuns România în faţa crizei energetice?

Mult prea simplist. Închizând unităţi de producere  a energiei electrice fără să se pună mare lucru în loc. Ceea ce am putea numi o politică de declin economic garantat.

– Este și situaţia Termocentralei de la Mintia?

Da, din păcate. Termocentrala de la Mintia a devenit classic în acest sens un exemplu clasic.

După 50 de ani de activitate, deși este obiectiv strategic, Termocentrala Mintia a intrat în insolvență din noiembrie 2019,  a fost oprită în februarie 2021 și a intrat în conservare în iunie 2021. La sfârşitul lunii august a.c., a fost vândută prin administrator judiciar cu 91 de milioane de euro. Dar nu înainte ca să fie  investiţi în retehnologizare peste 150 de milioane de euro.

Mai existau şi alte soluţii pentru acest obiectiv economic?

Rămâne complet neclar de ce a fost aleasă această formă de privatizare prin închiderea termocentralei. De asemenea, este greu de înţeles de ce nu s-a ales ca soluţie alternativă pentru transformarea termocentralei iniţierea unui demers de finanţare cu bani din Fondul de Modernizare? Termocentrala ar fi putut continua să producă energie cu grupul retehnologizat până la sfârşitul crizei din energie şi până când ar fi fost realizate central pe gaze sau parcurile fotovoltaice. Dar în România, politica de criză energetic înseamnă, pe scurt, să închizi capacităţi de producţie fără să pui ceva nou în loc.

Cert este că statul român a făcut o afacere păguboasă când a decis să finalizeze vânzarea Termocentralei de la Mintia, iar cei care au avut cel mai mult de pierdut au fost, desigur, oamenii.

– Dar am văzut că guvernul a pus în dezbatere publică o nouă strategie energetică…

Recentul proiect “Strategia energetică a României 2022-2030, cu perspective anului 2050”, pus în dezbatere publică, e admirabil, dar cu destule puncte slabe. De exemplu, primul dintre cele opt obiective strategice enumerate este “asigurarea accesului la energie electric și termică pentru toți consumatorii”. Din acest punct de vedere, măsura practică a închiderii Termocentralei de la Mintia nu se potriveşte deloc cu teoria strategică a Ministerului Energiei. De aici şi până la o evident absenţă de viziune nu mai este decât un pas. Dacă ar fi existat o viziune în interesul naţional al României atunci această termocentrală ar fi fost menţinută în reţeaua energetică de rezervă pentru a fi reactivată în situaţii de urgenţă cum este şi criza de acum.

– Mai este cărbunele o materie primă de actualitate?

Trebuie să constatăm că, între materiile prime, cărbunele ocupa încă o poziţie importantă. Ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40% în 2010 la 35% în 2020, în condiţiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. În tot acest timp, datorită marilor consumatori, lumea şi-a dublat capacitatea de producere de energie prin arderea cărbunelui.

De asemenea, dacă ar trebui să gândim în termini strategici, producerea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant şi predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are nevoie o ţară sau regiune. Spre comparaţie, eolienele nu pot produce energie când vântul nu bate, funcţionarea panourilor solare este afectată de cerul plin de nori sau de întuneric, iar hidrocentralele depind de nivelul apei din râuri.

În aceste condiţii, să nu te pripeşti cu închiderile marilor unităţi producătoare de energie, devine un test de maturitate şi discernământ politic.

– Deci, după părerea dumneavoastră, care este direcţia corectă pentru politica energetică a României?

Vrem că România să fie un important jucător regional în piața de energie? Vrem să obţinem independența energetică a României şi să transformăm țara într-un hub energetic pentru regiune? Atunci este obligatoriu să nu diminuăm capacitatea de producţie existentă, fără să punem mai întâi altceva mai bun în loc.

O remarcă se impune aici. În Europa, presiunile sunt ca statele emergente precum România şi Polonia să renunţe rapid la cărbune. Dar aici este rolul guvernelor de a găsi mereu soluţii în beneficial naţiunilor ale căror destine le gestionează.

 – Vă mulţumesc.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.